-ediția a II-a-
Editura
Meșterul Manole
Curtea de Argeș, 99 e.d./ 2016
Clasicii Doctrinei Comuniste

O Stafie bîțîie prin lume:
Anticomunismul !
Dar: la 7 Noiembrie 100/ 2017
începem al II-lea secol al Erei Democrate
Partidul Comuniștilor
![]() |
Documentar
I. Texte oficiale
·
Act constitutiv
·
Statut
·
Program
·
Lista fondatorilor
·
Comitetul
Național
·
Sentința
tribunalului
·
Apelul contra
sentinței
·
Excepția de
neconstituționalitate
·
Decizia
curții-de-apel
·
Comunicatul din
11 febr. 99 e.d.
·
Certificat din 16
februarie 99 e.d.
·
Adeziune
·
Internaționala
·
Simbolul P.COM.
II.
Anexe
Editura Meșterul Manole
Curtea de Argeș, 101 e.d./
2018
I. Texte oficiale
=existente în dosarul
aflat la instanță=
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari,
nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
ACT CONSTITUTIV
Întocmit astăzi 23 aprilie 2015
în Conferința de constituire a Partidului Comuniștilor care are loc în Orașul
Curtea de Argeș. La Conferință
participă membrii fondatori convocați de Inițiatorul Partidului, tovarășul
prof. Gheorghe I. UNGUREANU, așa cum s-a stabilit la întrunirea din 10 martie
2015 care s-a desfășurat, în prezența Presei, tot la Curtea de Argeș.
În
conformitate cu consensul convenit cu semnatarii Listei Susținătorilor, au fost
convocați cîte un delegat din fiecare județ care a complectat Lista
Susținătorilor cu cel puțin un Susținător, nemaiconsiderîndu-se necesar numărul
astronomic de susținători prevăzut de art. 19 alineatul 3 din Legea partidelor
politice, dezavuat ca neconstituțional de către Curtea Constituțională a
Romîniei, astfel fiind prezente județele: Argeș, Brăila, București, Constanța,
Dîmbovița, Galați, Suceava, Tulcea, la care se vor adăuga Listele
Susținătorilor care vor fi predate pînă în momentul depunerii cererii pentru înregistrarea
Partidului la
Tribunalul București.
Inițiatorul
Partidului Comuniștilor propune următoarea ordine
de zi:
- Informare privind istoricul înregistrării și radierii Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), subliniindu-se abuzurile statului Romînia și corectarea parțială a violărilor, de către acesta, a Constituției, a legii speciale, Convenției Europene și Declarației Universale a Drepturilor Omului, după admiterea plîngerii noastre de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărîrea acesteia nr. 3 din 3 februarie 2005;
- Prezentarea Listei Susținătorilor noului partid, Partidul Comuniștilor;
- Citirea, dezbaterea și aprobarea Statutului Partidului Comuniștilor;
- Citirea, dezbaterea și aprobarea Programului Politic General al Partidului Comuniștilor;
- Aprobarea sediului pentru Partidul Comuniștilor;
- Alegerea Comitetului Național provizoriu al Partidului Comuniștilor;
- Aprobarea delegaților care, împreună cu Președintele Partidului Comuniștilor, vor semna documentele pentru înregistrarea Partidului;
- Hotărîre cu privire la ștampila care va fi utilizată de Partidul Comuniștilor pînă la confecționarea celei noi;
- Hotărîre cu privire la patrimoniul inițial și Declarația privind sediul și patrimoniul Partidului Comuniștilor.
Conferința are
un caracter de lucru operativ, în raport de care se propun următoarele:
Președintele
Conferinței să fie Inițiatoul Partidului, propunere făcută de tovarășul ILIE
Ion și aprobată în unanimitate;
Tovarășul
Ungureanu I. Gheorghe prezintă o informare succintă privind istoricul inițiativei
de organizare, al înregistrării și radierii Partidului Comuniștilor
(Nepeceriști) cuprinzînd perioada 22 decembrie 1989 – 2 aprilie 2014,
menționînd că se află în pregătire pentru publicare o lucrare care să cuprindă
toate materialele privind acest istoric.
În
continuare se prezintă Lista Susținătorilor, Conferința luînd act că sînt
reprezentate județele: Argeș, Brăila, București, Constanța, Dîmbovița, Galați, Suceava, Tulcea.
Tovarășul Nicolau Cristian
propune ca la acestea să se atașeze și listele din alte județe dacă se prezintă
pînă la data depunerii dosarului la tribunal, propunere care este aprobată în
unanimitate.
La
punctul următor tovarășul Ungureanu Gheorghe citește în totalitate proiectul de
Statut al Partidului Comuniștilor și solicită propuneri, obiecții, complectări,
modificări, toate fiind supuse dezbaterii și votării.
La fel se
procedează cu Programul Politic al Partidului Comuniștilor.
Cele două
proiecte s-au modificat cu toate propunerile aprobate și apoi s-au semnat de
către Președinte..
Președintele
Conferinței solicită oferte, propuneri și sugestii pentru sediul Partidului
Comuniștilor. Neexistînd altele, tovarășa Szasz-Paraschiv Maria propune să se
mențină, pentru început, același sediu unde a funcționat Partidul Comuniștilor
(Nepeceriști), propunerea fiind aprobată în unanimitate, pentru care se va
menționa adresa sediului în Statutul Partidului, iar proprietarul spațiului va
da Partidului o declarație sub semnătură privată în acest scop, ulterior
încheindu-se o convenție scrisă.
Trecîndu-se la
alegerea Comitetului Național provizoriu, se procedează la constituirea
acestuia în spiritul Statutului Partidului deja aprobat, astfel, în primul
Comitet Național provizoriu au fost aleși următorii:
1. Ungureanu I. Gheorghe,
reprezentînd județul Argeș,
2. Bratu Aurelian,
reprezentînd județul Brăila,
3. Dincă Dumitru,
reprezentînd Capitala, București,
4. Stroici Doina,
reprezentînd județul Constanța,
5. Hotinceanu C. Ion,
reprezentînd județul Dîmbovița,
6. Buligă Laurențiu Daniel,
reprezentînd județul Galați,
7. Crețu Vasile, reprezentînd
județul Suceava
8. Dăuceanu Matei,
reprezentînd județul Tulcea
Toți
cei propuși au fost votați în unanimitate. Se propune complectarea Comitetului
Național provizoriu, în prima fază cu reprezentanții județelor care depun Lista
Susținătorilor pînă la înregistrarea cererii, apoi cu cei înscriși ulterior,
complectîndu-se Comitetul Național pe măsura constituirii comitetelor județene.
Comitetul
Național Provizoriu, la propunerea tovarășului Ionescu Zamfir, a ales ca
Președinte al Partidului Comuniștilor pe tovarășul Ungureanu I. Gheorghe, care a fost votat în unanimitate.
În continuare
a fost propus un alt membru în Comitetul Național Provizoriu, ca reprezentant
al județului Argeș, fiind aleasă tovarășa Georgescu
Ana-Maria.
Se trece la
alegerea delegaților care vor semna cererea pentru înregistrarea Partidului
Comuniștilor la
Tribunalul București. În urma propunerilor și discuțiilor, au
fost aleși următorii:
1
Georgescu Ana-Maria
2. Nicolau Gh. Cristian
3.. ILIE F. Ion
La
următorul punct al ordinei de zi, se propune ca Partidul să utilizeze, pînă la
înregistrarea sa oficială, ștampila cu inscripția ”Partidul Comuniștilor
(Nepeceriști)”, propunerea fiind votată în unanimitate.
La
ultimul punct al ordinei de zi, tovarășul Ungureanu Gheorghe face o expunere
privind mijloacele lăsate nouă de tovarășul Gheorghe Dincă, special pentru
Partidul Comuniștilor, iar Conferința aprobă cu satisfacție și recunoștință ca
acestea să fie utilizate de prof. Gheorghe Ungureanu –care a primit acele
bunuri- în interesul organizării și funcționării Partidului Comuniștilor, așa
cum s-a procedat și pînă în prezent, urmînd ca Președintele Partidului să
desemneze un Casier Central cu misiunea administrării sumelor dobîndite.
Pentru
care am întocmit acest Act Constitutiv.
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe UNGUREANU
PARTIDUL
COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
S T A T U T
I. PREMIZE
Continuator al Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), Partidul Comuniștilor este organizația
politică revoluționară a claselor sociale fundamentale: Muncitorimea și
Țărănimea, avînd datoria istorică față de masele populare de a le aduce, în
cadrul constituțional organizat, la o viață politică activă și conștientă.
După 22
decembrie 1989 s-au înfiinţat sute de partide, toate constituite sau conduse
aproape exclusiv de către pecerişti care, vorbind în numele societăţii, se
declară, în totalitate, anti-comunişti, contribuind astfel la întregirea
corului care intonează preludiile distrugerii, negarea fiind totalitară şi
despotică, nelăsîndu-se loc pentru afirmarea alternativelor politice.
Ţinte ale
represiunii ante-decembriste –exercitată de către pecerişti- şi post-decembriste
–practicată de aceiaşi pecerişti, deveniţi fățiș anti-comunişti- oamenii muncii
sînt mereu înlăturaţi din viaţa politică şi, în special, din sfera Puterii.
Pentru
apărarea intereselor lor, întru aplicarea drepturilor politice constituţionale
ale fiecăruia și ale tuturor din clasele sociale proprii, cuprinse în Programul
politic, oamenii muncii care doresc să aibă un rol activ și determinant în
organizarea şi conducerea societăţii, se reunesc, prin voință personală, liber
exprimată, în Partidul Comuniștilor.
Partidul Comuniștilor adoră și respectă
suveranitatea naţională, unitatea și integritatea teritorială a Statului,
ordinea de drept şi principiile democraţiei. El interzice tuturor membrilor săi
defăimarea Patriei şi a Naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială, de clasă ori religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau violenţă publică, precum şi manifestările obscene,
contrare bunelor moravuri tradiționale pentru Poporul Dac.
Partidul Comuniștilor materializează
asocierea liberă a cetăţenilor care militează pentru pluralism politic
organizat prin Constituție și lege specială, susţin principiile statului de
drept democrat, fiind promotorii opţiunii de afirmare a propriilor interese, ci
nu de negare a altora, decizia de valoare aparținînd alegătorilor.
Partidul Comuniștilor condamnă teza ”partidului unic al întregului popor” și
pe cea a inamicilor politici; în
cadrul constituțional –care interzice existența partidelor extremiste,
teroriste, fasciste, etnice, religioase- pot exista exclusiv adversari cu rol de competitori pentru
cucerirea, prin alegeri, a Puterii, pentru organizarea și conducerea
societății. Pentru o corectă și justă adresare a criticilor și aprecierilor
formulate privind Socialismul și Partidul Comunist Romîn, Partidul Comuniștilor susține necesitatea unui consens politic și
moral ca membrii fostului PCR să nu poată activa decît în cadrul acelui partid.
Prezent în
Putere, ca minoritate sau majoritate, în cea din urmă situație conducînd
Administrația, Partidul Comuniștilor
va face totul ca nicio clasă ori categorie socială să nu fie exclusă de la
accesul la Putere
și nicio persoană sau grup să nu fie victime ale Statului datorită ideilor
politice, punînd în aplicare litera și spiritul Constituției precum și ale
Declarației Universale a Drepturilor Omului și Cetățeanului.
II. PREVEDERI OBLIGATORII
[1])
Art. l. - Denumirea, Semnul distinctiv, sediul central
a). Denumirea integrală a partidului este Partidul Comuniștilor,
iar forma prescurtată, promoțională, este COMUNIȘTII;
b). Semnul permanent al Partidului Comuniștilor –utilizat separat
ori pe fondul drapelului- este Secera și Ciocanul, simboluri ale Muncii pentru
cele două clase sociale fundamentale, combinate astfel că mînerele celor două
unelte formează suportul, cel al Secerii fiind în stînga;
c). În anexă se reproduce semnul sub formă grafică, alb-negru și
color;
d). Sediul central al Partidului Comuniștilor este în Orașul Curtea de Argeș, strada Bd. Basarabilor,
bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12, județul Argeș.
Art. 2. Scopul
organizării și activității Partidului Comuniștilor
Partidul
Comuniștilor urmărește numai obiective politice: el exprimă, reprezintă şi
apără interesele politice ale oamenilor muncii, indiferent de etnie, sex,
vîrstă, profesie, cultură, domiciliu, convingeri şi sentimente și îi
organizează, mobilizîndu-i să intre, prin alegeri, în toate funcțiile de
Putere: Consilier (local și județean), Președinte CJ, Deputat și Senator,
precum și în cele administrative alese: Primar, Președinte al Republicii.
Sînt
oameni ai muncii toţi cei care îşi cîştigă existenţa prin muncă de orice
fel, ca activitate organizată în vederea obţinerii, pe căi legale, de bunuri
materiale şi spirituale, pentru uz propriu, familial și social.
Pentru a
asigura creşterea necontenită a nivelului de trai al celor care muncesc,
Comuniștii acţionează, în cadrul şi cu mijloacele legale, admise şi permise
tuturor partidelor, pentru cucerirea Puterii, spre a garanta instaurarea
unei societăţi democrate şi umane, societatea socialistă, lipsită de exploatare
și luptînd contra asupririi și înrobirii.
Esența
scopului întregii activități a
Partidului Comuniștilor o constituie rațiunea existenței sale: asigurarea, de
către Stat, a locului de muncă pentru fiecare cetățean, a locuinței
pentru fiecare familie, învățămînt științific și sistem de sănătate
gratuite, ordine și liniște publică.
Partidul Comuniștilor
respinge orice asociere ne-egală a statului cu alte entități statale și nu
acceptă principial niciun organ suprastatal care să acționeze pe teritoriul
Patriei; în Puterea oricărui stat unional, Părțile trebuie să fie egale (pe
principiul un Stat = un vot) și să-și prezerve dreptul de VETO.
Partidul Comuniștilor
militează pentru colaborare doctrinară, de analiză și sinteză a practicii, în
cadrul Internaționalei Comuniste, sau în relații bilaterale, cu toate partidele
comuniștilor din lume și mai ales cu cele ale comuniștilor romîni din afara
țării, fără structuri de conducere suprastatală obligatorii.
Art. 3.- Membri.
a). Pot deveni membri ai Partidului
Comuniștilor oamenii muncii, activi, pensionari sau neîncadrați în muncă,
apreciați/ autoapreciați ca altruiști,
cu spirit colectivist și
comportament moral, dacă au împlinit vîrsta de l8 ani, au cetăţenie romînă şi
drepturi electorale, declară în scris, complectînd o adeziune sau cerere, că
recunosc Statutul şi Programul partidului, angajîndu-se explicit să contribuie,
fără rezerve, la crearea solidarității de clasă și cucerirea Puterii la orice
nivel: local (comună, oraș), județ și național.
b). Cei înscrişi pînă la data
înregistrării oficiale a partidului şi care au primit carnetul de membru sînt
membri Fondatori ai Partidului Comuniștilor; ceilalţi rămîn membri Susţinători (care nu primesc carnet de membru, ci, la
cerere, o dovadă scrisă).
Înscrierea membrului fondator se
realizează prin semnarea Listei Susținătorilor pentru înregistrare, dacă, după aceasta, complectează adeziune
sau cerere.
c). Scoaterea din
evidenţa curentă a membrilor de partid se face în caz de: deces, retragere,
excludere, suspendare (în condiţiile legii).
Retragerea se face la cerere (care nu trebuie motivată) sau tacit,
prin inactivitate ori neplata cotizaţiei timp de un an de zile, stări de fapt
de care organizația ia act.
Excluderea este de competenţa exclusivă a Adunării Generale –căreia
i se pot adresa propuneri- şi devine eficientă prin validarea de către
Comitetul superior. Pentru membrii fondatori este necesară confirmarea
excluderii de către Comitetul Național.
d). Intrînd în Partidul Comuniștilor, membrii fostului Partid Comunist Romîn de
pînă în 22 decembrie 1989, se consideră că ei s-au dezis implicit de practica
anticomunistă şi antidemocratică a ciocoimii peceriste, inclusiv prin
respingerea cultului deșănțat al personalității, de pretenția că numai ei au
dreptate și că reprezintă opinia întregului popor.
e). Cererile membrilor
PCR care au îndeplinit funcții de conducere în aparatul de partid și de stat
din timpul regimului democrat vor fi acceptate, numai pentru merite
incontestabile, însoţite de o autobiografie amănunţită, pentru fiecare caz
fiind necesară hotărîrea Adunării Generale de la domiciliu, validarea acesteia
de către adunarea generală actuală din localitatea unde aveau domiciliul la 22
decembrie 1989 și a Comitetul județean și confirmarea de către Comitetul
Național.
Foștii membri ai PCR nu vor putea fi aleşi în
organe de reprezentare sau de conducere ale Partidului şi nici propuşi pentru
funcţii în organismele Puterii decît după un stagiu de fidelitate de cel
puţin cinci ani (pentru membri de rînd), zece ani (pentru membri nesalarizaţi
ai fostelor comitete) şi o sută de ani (pentru activiştii plătiţi). Fac
excepție cei care au formulat critici publice –înainte de 22 decembrie 1989- la
adresa abaterilor, dereglărilor, degradărilor, denaturărilor, abuzurilor și
trădărilor Principiilor comuniste și politicii democrate, ori au militat
public, chiar din 22 decembrie 1989, pentru organizarea unui partid al
comuniștilor.
f). Toţi cetățenii care
doresc să susţină, din afara partidului, activitatea acestuia pentru realizarea
Programului, se pot înscrie (cu excepția celor bogați și care exploatează munca
altora) ca simpatizanţi ori
susţinători, în evidenţa organizaţiilor locale.
Art. 4. - Drepturi și îndatoriri
Fiecare
membru al Partidului Comuniștilor are dreptul să utilizeze baza organizatorică
și materială a Partidului pentru crearea solidarității de clasă cu membrii
Partidului și cu clasele sociale pe care acesta le reprezintă, să formuleze
orice propunere sau critică privind activitatea Partidului și a membrilor săi,
să (auto)propună pentru orice funcție în Partid sau în organele de Putere ale
statului.
Comuniștii
sînt datori să achite cotizația periodică și să-și aducă o contribuție sinceră
și permanentă la îndeplinirea scopului Partidului, în primul rînd candidînd ori
susținînd candidaturi la orice alegeri pentru orice funcție în Putere și
Administrație. Pentru toate acestea, preponderentă este afirmarea esenței
politice a Partidului Comuniștilor, ci nu negarea altora.
Art. 5. – Sancțiuni
și recompense
Pentru abateri
și neîndeplinirea, cu vinovăție, a îndatoririlor și sarcinilor primite,
Comuniștii pot fi sancționați în baza unei cercetări, analizată în adunarea
generală, cu următoarele sancțiuni:
a). observație în organul colectiv de conducere;
b). mustrare stabilită de adunarea generală;
c). suspendarea dreptului de a candida și de a fi ales în Partid sau în
organele de stat, pentru o perioadă de pînă la patru ani;
d). excluderea din Partid, cu obligația de a părăsi imediat funcțiile
dobîndite în numele lui, în caz de lipsă de devotament sau trădare.
Nimeni
nu poate fi sancționat pentru critică și autocritică, însă acestea trebuie
formulate decent și sincer, în respect pentru persoana criticată și activitatea
sa, întemeiate explicit pe Doctrina Comunistă (a Libertății totale, depline,
intangibile, necenzurată decît de necesitatea respectării Libertății
celorlalți).
Pentru
îndeplinirea exemplară a îndatoririlor și sarcinilor, precum și pentru
realizări de excepție ca cetățean sau Comunist, cu beneficii pentru Partid,
pentru clasele sociale reprezentate precum și pentru Popor, Comuniștii pot fi
recompensați cu:
- diplome, insigne, certificate, titluri, medalii, alte distincții
utilizate în partid,
- propuneri pentru acordarea de diplome, distincții, medalii, titluri de
stat,
- premii bănești sau materiale, inclusiv burse de studii și de
călătorie.
Toate
sancțiunile și recompensele se validează de Comitetul județean, iar în cazul
Secretarilor de organizații sau al membrilor comitetelor județene și național
de către Comitetul Național.
Comuniștii
sancționați pot adresa Comitetului Județean sau Național cereri, memorii,
plîngeri împotriva sancțiunilor primite ori solicitări de ridicare a
sancțiunii.
Art. 6 – Alegerea organelor executive ale partidului
a. Comuniștii sînt organizaţi în partid pe
principiul teritorial oficial; în raport de cerințe, comitetele locale și
județene pot constitui forme de colaborare zonale/ provinciale, cu aprobarea
comitetului județean, respectiv național.
În fiecare
localitate (sector în Bucureşti) se constituie o organizaţie unde sînt cel
puţin trei membri, care va alege un Secretar (şi un Comitet, la cel puţin zece
membri), precum și un Cenzor (la
Comune) sau Comisie de Cenzori (la Orașe).
Toţi secretarii de organizaţii locale se
constituie în Comitet judeţean (orăşenesc la Bucureşti) care îşi
alege un Birou format din 3 – 7 membri, cu funcţii nominalizate:
Prim-secretar, Secretar, responsabil (pe domenii), precum și o Comisie de
Cenzori formată din trei membri care nu au alte funcții.
Primii-secretari din toate judeţele, împreună
cu cîte un alt membru ales de conferinţele judeţene, fără nicio altă funcție,
plus membri de drept se constituie în Comitetul Naţional care are
ca organe executive un Birou Permanent din care fac parte: Preşedintele,
Vicepreşedintele, Secretarul şi alţi 2 – 6 membri, cu responsabilităţi pe
domenii.
Comitetul
Național provizoriu, apoi Congresul Partidului aleg Comisia de Cenzori formată din 3-7 membri care nu au alte funcții;
ea își organizează singură structura și activitatea de control post-factum a
întregii activități materiale a Partidului, subordonîndu-se exclusiv
Congresului sau Conferinței cărora le prezintă raport scris.
Congresul poate institui funcția de Președinte de
onoare și nominalizează persoana respectivă pe toată durata vieții lui.
Conducătorul nominal al organului executiv
colectiv este ales de către acesta și validat de adunarea generală/ conferința/
congresul respective.
În comitetul județean și național nu pot fi aleși
doi membri din aceeași localitate/ județ, cu excepția primului-secretar și,
respectiv, a membrilor Biroului Permanent.
Sînt membri de drept în Comitetele locale, județene
și național, membri de partid aleşi în organele Puterii și Administrației de
stat.
După înregistrarea Partidului, membrii susținători
se pot înscrie în Partid, ca și ceilalți membri, complectînd, pentru aceasta o
adeziune sau cerere, ei intrînd în organizația locală, în raport de domiciliu.
b. Democraţia este principiul
de conducere în interiorul Partidului; hotărîrile majorităţii devin obligatorii
pentru toţi. În caz de consecințe dăunătoare sau nefavorabile, răspunderea nu
revine și votanților ”contra”.
Organizaţia locală este condusă de Adunarea
Generală, convocată trimestrial, cea judeţeană de Conferinţa convocată anual,
iar la nivel naţional se convoacă Congresul partidului la patru ani sau
Conferinţe tematice ori Congrese extraordinare.
c. Organele executive se
aleg la patru ani sau la nevoie (cînd numărul celor aleși se reduce sub 50 %).
La
conferinţe şi congrese participă delegații aleși în acest scop –care nu pot fi
cei cu funcții executive- precum și, de drept, membri organelor executive
corespunzătoare și deținătorii funcțiilor alese în Putere și în Administrația
de stat la nivelul respectiv (județ sau național) ca şi fondatorii care sînt
membri ai partidului.
Preşedinţii adunărilor, membrii prezidiilor
conferinţelor şi congreselor la care se fac alegeri nu pot fi membri ai
organelor executive respective.
Reprezentanţii
prezenţi ai organelor superioare nu pot face parte din organele de lucru ale
adunărilor sau conferinţelor.
d. Fiecare adunare,
conferinţă sau congres adoptă hotărîri în mod autonom –cu respectarea
Statutului, Programului politic ori a diferitelor programe speciale- cu privire
la tot ce interesează partidul la nivelul respectiv.
Organele superioare pot cere reexaminarea ori
modificarea hotărîrilor luate, iar în caz de menţinere, pot dispune suspendarea
sau infirmarea lor, sub rezerva validării/ invalidării de către primul congres
(sau conferinţă) la nivel naţional.
Comitetul Naţional hotărăște, la nevoie, în baza Statutului,
modalități unitare de soluționare a diferitelor aspecte apărute în activitatea
organizațiilor, de rezolvare a oricăror propuneri, sugestii, dispute,
divergențe, dacă soluțiile nu reies din Programul Politic general sau alte
programe adoptate.
e.
În toate Comitetele (local, județean și național) revine de drept cîte un loc
pentru minoritățile etnice (cum ar fi: Rudarii, Țiganii, Maghiarii)
reprezentative (peste 2% din populație), dacă nu a fost ales nici un
reprezentant; desemnarea revine comunității respective, iar dacă persoana
desemnată nu se înscrie în partid, ea are vot consultativ.
f. Pentru alegerile de
partid se fac propuneri directe sau (auto)candidaturi, iar caracterul votului
se hotărăște de fiecare dată, în cadrul ședinței, rezultatul alegerii fiind
validat de către organul superior, la care se depune cîte un exemplar al
actelor întocmite.
g. Oricine poate fi înlocuit
în funcţia deţinută –în timpul exercitării mandatului- la cerere, pensionare,
îngrijirea sănătății, părăsirea nejustificată a ţării, trădarea Cauzei Partidului
–adică negarea Doctrinei Comuniste- sau excluderea din partid. Competența de
înlocuire temporară revine organului executiv colectiv.
Art. 7 – Candidaturi pentru organele Puterii și Administrației (de stat)
a. Propunerile de
candidați pentru alegeri în organele Puterii (Consilieri locali și județeni,
președinte CJ, Deputat și Senator) sau ale Administrației (Primar, Președintele
Republicii) se fac și se vizează astfel:
-
la localități de către Secretarul/ Comitetul
organizației de partid, pe baza hotărîrii Adunării generale;
-
la județe de către Biroul Comitetului județean, în baza
propunerilor organizațiilor locale;
-
la nivel național de către Biroul Permanent, cu acordul
organizației locale și cu validarea de către Comitetul Național..
b. Pentru Consilieri județeni
și pentru parlamentari, Partidul Comuniștilor va nominaliza candidaturi
respectînd procentul reprezentativ: 40% Țărani, 40% Muncitori, 10-12%
intelectuali, 8-10% alte categorii, inclusiv potrivit art. 6 litera e, cu
asigurarea intrării în Parlament, consilii şi primării, a ţăranilor,
muncitorilor, meseriaşilor, studenţilor, pensionarilor și a altora care să
reprezinte, obligatoriu, toate categoriile sociale, de oameni-ai-muncii, în proporţiile
reale din societate, din toate zonele geografice. Nu vor fi propuși doi
candidați din aceeași localitate.
c. Se recomandă ca în fiecare
organ executiv, delegaţie, comisie, persoanele alese ori desemnate să fie cu
situaţii sociale, de vîrstă, sex, familiale şi profesionale diferite.
Partidul
Comuniștilor recomandă celor aleși în organele Puterii și Administrației de
stat să poarte permanent, în funcția aleasă, costumul tradițional al Poporului
Dac și să utilizeze Limba Națională nealterată de barbarisme.
Cînd şi unde
se află la Putere,
organele Partidului Comuniștilor desemnează pentru funcţiile executive în Stat
numai licenţiaţi cu cea mai înaltă competenţă calitativă dovedită și
comportare ireproșabilă; aceştia nu pot face parte, în acelaşi timp, din
organul Puterii de la acel nivel, principiu pentru care Partidul va milita în
scopul modificării legilor și Constituției în acest sens.
Art. 8 – Organizare,
reorganizare, asociere, încetarea activității
a. Partidul este organizat legal cu data
constituirii, conform Actului de constituire și durează permanent. Dacă
autoritățile statului, din conduită anti-democrată, refuză înregistrarea
oficială a Partidului –cum au procedat, abuziv, cu Partidul Comuniștilor
(Nepeceriști) în anii 1996-2014- acesta își desfășoară întreaga activitate ca
asociație/ fundație politică neguvernamentală.
b. În partid sînt admise
orice propuneri și dezbateri pentru modificarea Statutului și Programului, de
reorganizare a structurii, hotărîrile fiind de competența Congresului.
Nu pot face obiectul
modificărilor unele elemente definitorii: Doctrina Comunistă, necesitatea
obiectivă a Internaționalei Comuniste, cuvîntul ”Comuniștilor” din denumire,
Secera și Ciocanul din simbolul Partidului, Imnul Comuniștilor, renunțarea la
construirea Socialismului ca scop al Partidului, abandonarea structurii de
clasă a Comitetului Național, abandonarea tezei de admitere, ca adversari, pe
scena politică a țării a oricăror partide politice ale celorlalte clase/
categorii sociale, stare de fapt și de drept specifică Democrației.
Cînd
în Partidul Comuniștilor s-ar crea o majoritate calificată care ar putea impune
modificări din cele prezentate la alineatul precedent, Congresul întrunit (ori
unul extraordinar) ia act și aprobă desprinderea din Partid a dizidenței care
se poate constitui în alt partid.
Atunci
cînd clasele/ categoriile sociale opuse celor reprezentate de Partidul
Comuniștilor nu au intrat, prin alegeri, în organele de Putere Democrată, nici
măcar cu un Deputat, Partidul Comuniștilor, în baza respectării conceptului
științific și profund real al Democrației, invită anual, la fiecare nivel, pe
reprezentanții acestora ca să-și expună opiniile și propunerile politice și
social-economice proprii în cadrul Puterii și, dacă doresc, în cadrul
adunărilor generale, conferințelor și Congresului Partidului.
c. Pentru provocarea de
analize și hotărîri privind modificări esențiale ale Statutului și Programului
de partid ori pentru obținerea funcțiilor în Biroul Permanent, sau privind
reorganizarea partidului și asocierea cu alte forțe politice, ori renunțarea la
aceasta, cei interesați pot avansa –ca persoane fizice sau grup inițiator- teze, moțiuni, platforme, proiecte,
care, în spirit de concurență calitativă tovărășească și de respect reciproc,
ci nu de adversitate, vor fi deschis dezbătute în cadrul Partidului și în
public, competența de a hotărî revenind exclusiv Congresului.
d. Adunările generale,
conferințele și congresele (ordinare
și extraordinare) se convoacă de către conducătorul uninominal sau, în caz de
divergență, de o inițiativă cu semnăturile a cel puțin 1/3 din numărul
membrilor din organul executiv.
e. Congresul Partidului poate
hotărî afilierea în orice formă cu alte partide, iar în cazul asocierii cu
organizații nepolitice, hotărîrea revine Comitetului Național.
f. Partidul Comuniștilor își
încetează activitatea ca partid de sine stătător prin hotărîrea Congresului
ordinar sau extraordinar sau prin formele dispuse de lege.
La încetarea activității,
Partidul Comuniștilor poate hotărî să-și continue activitatea ca organizație
politică neguvernamentală, fie înregistrată, fie neînregistrată.
Art. 9 – Libertate și Credință
Tăria și
rezistența Partidului Comuniștilor în întregul său și a fiecărui Comunist se
bazează pe împletirea indestructibilă dintre Libertate și Credință întru
realizarea solidarității de clasă. Fiecare Comunist și organizație acționează
pentru libertatea proprie și a celorlalți în cadrul Credinței depline, definită
ca devotament desăvîrșit față de Patrie și Partid.
În Partidul
Comuniștilor pot exista curente de opinii, cu condiţia ca acestea să nu
nege Socialismul şi să nu fie de natură anti-ştiinţifică, fascistă, teroristă,
religioasă, rasială, etnică, extremistă.
Extremişti
sînt cei care pretind
că deţin adevărul absolut şi nu acceptă existența celorlalți, teroriști sînt cei care acţionează,
folosind forța sau amenințarea cu forța, pentru a se impune altora, împotriva
voinţei, intereselor şi conştiinţei acelora.
Extremiştii
care folosesc violenţa de stat în acelaşi scop sînt fascişti.
Art. 10 – Patrimoniul Partidului
a. Fondul și mijloacele inițiale se asigură de Inițiatorul Partidului
Comuniștilor, din ceea ce ne-a fost pus la dispoziție de tovarășul Dincă T. Gheorghe, constănțean născut
în Comuna Titești, județul Vîlcea la data de 12 martie 1920,
decedat în Comuna Valea Iașului,
județul Argeș, la data de 31 august
2009, Erou al clasei muncitoare, condamnat de fostul regim burghezo-moșieresc
la 20 de ani de închisoare, în iunie 1941, imediat după înscrierea în Partidul
Comunist Romîn și eliberat la 27 august 1944.
b. Asigurarea permanentă a fondurilor pentru activitatea Partidului
Comuniștilor se face prin:
- contribuție inițială (la înscrierea în partid) de 10 lei (cca 2,5
euro),
- cotizația lunară (plătită
periodic) de 1 % din salariu sau alte venituri; 0,5 % din pensie, 1,00 leu
persoanele fără venituri,
- alte contribuții și donații ale
membrilor de partd sau ale susținătorilor și simpatizanților; nu se primesc de
la adversari,
- realizări din activități
proprii de orice natură, conform dispozițiilor legale.
- repartiții din fonduri bugetare
ale statului. Partidul Comuniștilor militează pentru desființarea acestei
resurse, iar cînd va obține susținerea majorității în parlament o va desființa
de îndată, instituind popularizarea candidaților pentru funcții în Putere și
Administrație de stat prin pavoazare, simplă, integrală și obligatorie de către
primării.
Art. 11 – Reprezentarea Partidului
a - Partidul Comuniștilor este reprezentat
direct și permanent în raporturile cu orice persoane de stat sau terți
(juridice și fizice) interne și externe de către Președintele Partidului, fără
nicio altă delegație, reprezentarea decurgînd din înregistrarea oficială a
Partidului, funcționînd principiul notorietății publice.
b - La nivel județean și local, organizația respectivă a Partidului
Comuniștilor este reprezentată de primul-secretar și, respectiv, Secretarul
Comitetului.
c – În caz de orice altă reprezentare
dispusă ori aprobată, reprezentanții Partidului prezintă Delegație specială și
ordin de deplasare. Pentru delegații colective se emite o delegație pe numele
conducătorului.
III. AlTE MENȚIUNI PREVĂZUTE CA
OBLIGATORII
DE LEGE [2])
Art. 12 – Mențiuni
subînțelese de drept ca statutare
a. Orice alte prevederi obligatorii ale Legii
partidelor este considerată de la sine ca făcînd parte din Statut și produce ca
atare efectul.
b. Conferința județeană și
Congresul Partidului aleg o Comisie de
arbitraj formată din 3-7 membri care nu au alte funcții la nivelul
respectiv și soluționează diferendele dintre membrii partidului sau dintre
aceștia și conducerile organizațiilor partidului care nu au putut fi aplanate
în adunarea generală și nici de Comitetul superior.
Comisia își
desemnează Președintele și Secretarul pentru întreaga durată, programîndu-și
singură activitățile. Ea analizează sesizările și petițiile, iar deciziile ei
devin obligatorii. Împotriva deciziilor Comisiei de arbitraj județeană se poate
face apel la Comisia
de arbitraj națională, iar decizia acesteia poate fi atacată numai la Congres.
c. Hotărîrile Partidului se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor
prezenți, orice întrunire fiind statutară cu prezența majorității din cei
convocați.
Modificări
ale Statutului și Programului politic se pot face numai cu votul calificat (75
%) din numărul celor cu drept de vot convocați la Congres sau Conferința
specială.
d. Dispozițiile obligatorii
din legea partidelor se aplică întocmai de Partidul Comuniștilor în caz de fuziune, absorbție, contopire sau divizare.
IV. PERSONALITATEA
PARTIDULUI
Art. 13 – Partidul Comuniștilor,
ca persoană juridică, publică, are sedii, ştampilă, drapel, simbol, imn, deviză, ziare şi alte
publicaţii, editură și tipografie proprii, precum și structură de difuzare.
Pentru
fiecare dintre acestea hotărăsc Conferinţa de constituire, Congresul sau, între
congrese, Comitetul Naţional, solicitîndu-se, după caz, aprobările legale.
Drapelul
partidului este de culoare roşie, avînd în centru simbolul: Secera şi
Ciocanul, exprimînd unitatea forţelor sociale fundamentale: Țărănimea și
Muncitorimea. Simbolul este şi
semnul electoral al partidului.
Imnul partidului
este „Internaţionala”.
Deviza partidului este:
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
Ziarul central al partidului este „Pentru Socialism !”
V. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Art. 14 - Adoptarea Statutului
şi a Programului politic este de competenţa Conferinţei constitutive, iar
modificarea se poate face de către Congres conform prevederilor speciale din
acest statut.
Membri Partidului Comunist Romîn, care devin membri
ai Partidului Comuniştilor, pot solicita recunoaşterea vechimii în partid de la
data intrării în P.C.R.. Cererea va fi confirmată de Comitetul judeţean, pe
baza hotărîrii Adunării Generale.
Art. 15 - Partidul Comuniștilor nu este continuator al Partidului Comunist
Romîn cu care nu are nici o legătură organizatorică; noi sîntem continuatorul
Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), reprezentăm prelungirea rezistenţei
comuniste antipeceriste de dinainte de 1989 și susținem, ca pe o necesitate
primordială, reactivarea PCR.
Iniţiat şi format de către Comuniști nepecerişti,
Partidul Comuniștilor precizează că nu i se cuvin nici meritele şi nici
criticile adresate Partidului Comunist Romîn.
Art. 16. - În cadrul Partidului
Comuniștilor sau în colaborare pot funcţiona fundaţii, asociaţii, școli
politice, sindicate, comitete şi comisii, permanente sau temporare, cu sau fără
personalitate juridică, pentru cele care fac obiect de reglementare legală
solicitîndu-se aprobările corespunzătoare.
*
Adoptat la Conferinţa Naţională
de constituire (care a avut loc la Curtea de Argeş, în data de 23 aprilie 2015),
textul fiind propus de. Prof. Gheorghe I. UNGUREANU, inițiatorul Partidului.
PREȘEDINTELE
PARTIDULUI,
Prof.
Gheorghe Ungureanu
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari,
nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
PROGRAM POLITIC
–
idei, teze şi
principii generale –
Partidul Comuniștilor este organizația
politică a claselor sociale fundamentale din Romînia, Muncitorimea și
Țărănimea, continuator al Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) înființat
la 23 martie 1996 și radiat abuziv la 2 februarie 2014, în tot acest interval
fiind supus unor represalii peceriste permanente prin repetate și lungi procese
nejustificate și prin neacordarea vreunui drept legal, de către guvernarea
peceristă contrarevoluționară.
***
O ISTERIE
încearcă lumea: ANTI-COMUNISMUL !
Expresiile ei sînt formule lamentabile, extremiste şi fasciste, de
esență nepolitică și improprie speciei Om, lăstărite din gunoaiele istoriei, de
tipul: „organ de luptă împotriva comunismului”, „izgoniţi lupii !”,
„comuniştii trebuie stîrpiţi !”, „într-o lume de măgari, votaţi… Calul !”
Dacă asemenea damnări îi vizează pe pecerişti
(porecliţi, pe nedrept, „comunişti”), ele nu sînt altceva decît incredibile
auto-denigrări, iar dacă se referă la comuniştii autentici (nepecerişti), ele
nu sînt decît expresii ale neputinţei şi sfîrşirii adversarilor, ceea ce nu ne
deranjează, deoarece nu ne supărăm pe cei de care ne este milă…
Esența existenței noastre este afirmarea
intereselor claselor sociale fundamentale. Condamnarea altuia nu poate
izvorî decît din slăbiciune; iar lupta pentru existență socială este
inadmisibilă prin mijloace de comportament atavic; Forţa ori ameninţarea cu forţa încep unde sfîrşeşte Puterea !
Îi înţelegem pe sărmanii care emit atacuri bestiale,
ca „apărări” specifice şi le recunoaştem dreptul la opinie; susţinem însă că,
prin condamnarea altora, o entitate politică își pregătește sinuciderea !
PARTIDUL COMUNIŞTILOR nu
condamnă şi nu neagă pe nimeni. Noi afirmăm interesele oamenilor muncii,
ale maselor populare, într-o ținută de concurență calitativă superioară, demnă
și respectuoasă față de toți adversarii.
Teza
fundamentală, pe care se bazează întreaga doctrină şi politică, este aceea că, în
Politică, principala calitate este Numărul ! Indiferent cum gîndesc şi
acţionează cei mulţi, ei au dreptate întotdeauna, fapt confirmat de
fiecare dată, inclusiv la 22 decembrie-cel-negru, 1989, cînd, în confuzia
produsă de războiul mondial împotriva Socialismului, a ieşit victorioasă
(vremelnic), în mai multe ţări din Europa, contrarevoluţia antisocialistă,
antipopulară şi antinaţională,
inițiată, organizată și condusă (la noi) de ciocoimea peceristă.
Premiza certă a tuturor acţiunilor impuse
abuziv și acceptate, ca fapte împlinite, de oamenii muncii, a fost dorinţa
de schimbare a Răului, existent în
timpul regimului democrat, în activitatea peceriștilor; practic, după 22
decembrie 1989, a
fost schimbat, exclusiv şi aproape total, Binele, realizat masiv și permanent,
programatic, timp de peste 45 de ani…
Care este acest Bine ?
În anii de
practică social-economică, Socialismul a realizat pe pămîntul vechii
Dacii, pentru masele populare –în ciuda erorilor, greșelilor, abuzurilor,
neîmplinirilor, denaturărilor, degradărilor, deturnărilor și trădărilor,
utilizate de noua burghezie, ciocoimea peceristă- obiective pe care
oamenii muncii nu le pot abandona şi nu le pot uita, precum:
1. Cel mai înalt nivel de trai material
şi spiritual din Istorie, cu loc de
muncă și locuință asigurate
gratuit de statul democrat;
2. Cel mai înalt nivel de cultură,
educație, civilizaţie, asigurare sanitară și socială din Istorie, inclusiv
pentru specialiştii de înaltă calificare, împlinite gratuit de statul democrat;
3. Cel mai larg şi mai profund cadru legal
democratic în esenţa sa noţională, cînd oamenii muncii erau numiți
”minunata clasă muncitoare”, ci nu ”prostimea”;
4. Ordine şi siguranţă socială, respect
pentru om şi moralitate, nemaicunoscute în Istorie, cu sancționarea
persoanelor și minorităților deviante;
5. Adîncirea şi consolidarea independenţei, aceasta concretinzîndu-se, în teritoriul
dat, prin urcarea tuturor treptelor: militară (1958), ideologică
(1964), politică (1968) şi economică (1989), consfinţind victoria
deplină a Socialismului, devenit, din această cauză, ţinta agresiunii
internaţionale finalizată cu Noaptea Neamului, începută la 22 decembrie-cel-negru
(1989).
PARTIDUL COMUNIŞTILOR, ca organizaţie politică
revoluţionară a claselor sociale
fundamentale –Muncitorimea și Țărănimea- este deschis pentru toți oamenii muncii, de la oraşe şi sate, care
condamnă exploatarea, asuprirea și înrobirea, acţionînd organizat şi conştient,
în cadrul constituţional, pentru înlăturarea efectelor contrarevoluţiei şi
reluarea construirii celei mai democratice şi umane societăţi cunoscute în
istorie – Socialismul.
Indiferent de poziţia pe care o ocupă în raport cu
celelalte forţe politice, antrenat sau nu în activitatea Puterii şi
Administraţiei Statului, PARTIDUL COMUNIŞTILOR îşi asumă îndatorirea de a
milita pentru realizarea obiectivelor care să asigure apărarea intereselor sociale ale maselor populare, precum și pe
cele naționale ale întregului popor.
În funcţie de
condiţiile concrete și de etapele dezvoltării, obiectivele imediate și cele de
perspectivă medie și îndelungată se stabilesc şi se precizează în Programe
speciale (pentru confruntare electorală, pentru activitate parlamentară –în
opoziţie sau în majoritate- pentru guvernare etc.), dar, în orice împrejurare,
PARTIDUL COMUNIŞTILOR urmăreşte instaurarea Puterii Democrate prin respectarea esenţei
Doctrinei Comuniste: care este Doctrina
Libertății Totale, Depline și Definitive, Complexe, Unice și Unitare și
constă în următoarele principii fundamentaliste:
A.
Neacceptarea exploatării omului de către om sau
de către stat, a asupririi naționale
și a înrobirii individului și
comunității;
B.
Justiţie socială bazată pe Muncă şi
retribuţie egală (principial), diferenţiată în raport de nivelul pregătirii
profesionale şi de rezultatele muncii, evidenţiate de o reală concurenţă
calitativă, nu speculativă; în întreaga activitate productivă și de
repartiție, în Socialism, se aplică principiul marxist-leninist ”De la fiecare după Capacitate, fiecăruia
după Muncă”. Orice retribuție a tuturor angajaților este nesecretă; nimeni,
nici întreprinzătorii particulari, nu pot oferi salarii în afara grilei
stabilită de stat, căci toate salariile sînt suportate de întregul popor, prin
prețuri.
În faza superioară a orînduirii
democrate se va aplica principiul ”De la
fiecare după Capacitate, fiecăruia după nevoi”; apreciem că această fază va
începe peste mai multe secole și, probabil,
numai după generalizarea Socialismului pe planetă, sau în cele mai
importante țări, înlăturîndu-se astfel sursa agresiunilor și războaielor care
sugrumă multe zeci de procente din bugetele statelor;
C. Democraţie
autentică –principiu suveran al organizării social-economice şi politice-
prin garantarea Puterii poporului, adică a celor mulţi fără de care nu
poate exista democrație, folosind pîrghiile specifice: alegeri libere şi
posibilitate deplină de afirmare pentru orice alternativă politică
(inclusiv pentru cele de dreapta), necenzurată decît de votul popular.
Democraţia
autentică este dezideratul politic major al perioadei post-decembriste,
caracterizată printr-un regim despotic, de esenţă feudalo-ecleziastică,
existînd practic cea mai cruntă reprimare a alternativei politice, unică
în lume; evident pentru oricine, care nu este certat cu Adevărul, că sîntem singura
ţară din lume în care nu poate să existe și să activeze oficial, cu
drepturi electorale, un partid democrat (al comuniștilor);
D. Abordarea
ştiinţifică a tuturor problemelor din natură, societate și gîndire;
E. Libertate
deplină pentru orice iniţiativă şi acţiune (care nu vatămă pe alţii);
sentimentele, opiniile şi viaţa intimă nu pot fi cenzurate. Partidul
Comuniștilor nu are inamici, exceptîndu-i (vremelnic) pe peceriștii trădători
(atîta vreme cît nu acționează sub numele propriu, P.C.R.), dar nu acceptă
existența partidelor care nu își definesc clasa/ categoria socială –fără de
care nu sînt partide, ci găști de interese egoiste de esență infracțională- sau
care ar fi de natură religioasă, etnică, fascistă, teroristă și extremistă.
PROGRAMUL POLITIC GENERAL -care va fi
definitivat de primul Congres al Partidului- şi Programele speciale vor
concretiza aceste idei, teze şi principii generale în scopul:
I.
Asigurării pătrunderii oamenilor muncii în toate organismele Puterii (Consilii, locale și județene, Parlament)
și cele alese din Administrație
(Primării, Preşedinţie), inclusiv în Uniunea Europeană, cît timp aceasta ne
cuprinde, pentru a bloca astfel: degradarea întregii vieţi social-economice a
poporului, instaurarea de organisme suprastatale, absolut inadmisibile și
îmbrîncirea țării în conflicte și războaie care nu sînt ale noastre;
II. Oprirea fenomenului de
transformare a ţării în colonie a imperiilor neocolonialiste european,
(nord)american sau mondial și chiar regiune a acestora ori guantanamă a hoardelor fasciste din NATO
și servicii secrete,
-
Condamnăm intervenția armată din 1918, alături de alți
agresori, împotriva Republicii Sovietice a Ungariei,
-
Nu
acceptăm importul/ exportul de revoluție/ contra-revoluție;
-
Milităm
pentru reorganizarea Internaționalei Comuniste, ca centru internațional de
prezentare, analiză și interpretare a Doctrinei și Practicii social-economice a
partidelor comuniștilor, fără structură și organe de conducere.
III. Ieșirea din imperiul
european și din blocul militar agresiv de tip fascist NATO, redobîndirea și menţinerea suveranităţii, independenţei
și unității Statului, potrivit prevederilor constituționale, grav violate de
guvernarea post-decembristă; reactivarea granițelor, cu control sever la
intrare și ieșire din țară.
IV. Abandonarea sistemelor actuale de calendare și
promovarea Calendarului Erei Democrate care a debutat prin victoria Marii
Revoluții Socialiste din Octombrie, cu anul I E.D. stabilit la 7 Noiembrie 1/ 1917;
V. Proiectarea împlinirii Dezideratului Naţional: unitatea deplină pe
pămîntul vechii Dacii, îndepărtarea poreclei denigrante pentru Popor și Țară, a
tezelor devastatoare privind formarea Poporului și a Limbii, restabilirea
numelui real străvechi al celui mai vechi și mai mare stat din Europa – DACIA,
singurul existent încă, dar denumit prin porecle;
VI. Milităm pentru înlăturarea despotismului minorităților și crearea
cadrului legal pentru promovarea
majorităților, pentru care se vor realiza (notăm exemplificativ):
-
Reprezentarea, exprimarea, apărarea și promovarea intereselor fundamentale ale
celei mai mari minorități etnice din Romînia, RUDARII, singura categorie
etnică din întregul spațiu Dacic susținătoare voluntară și permanentă că sînt Daci,
-
Finalizarea acțiunii de dezrobire a țiganilor, gravă problemă social-politică rămasă în
suspensie din anii 1860 (din timpul marelui Domn Patriot, Erou-Național,
Alexandru Ioan Cuza),
-
Orice
personalitate a Statului va avea interdicție
totală de a se exprima oficial în altă limbă decît cea națională,
-
Școala va redobîndi statutul de Altar
Național; întreaga
activitate instructiv-educativă, total restructurată, va fi subordonată întru
totul adevărurilor științifice, în respectarea Manifestelor Umaniste (promovate
de O.N.U.) din 1933, 1973, 2003,
-
Instituirea de organe de presă (ziar, tv, radio, internet) de stat, gratuite pentru fiecare
familie, cu alocare permanentă de spații egale pentru fiecare partid politic și
interzicerea (în acest sistem) de emisiuni comerciale, imorale, antipatriotice
și neștiințifice,
-
Libertatea fiecărei persoane și comunități va fi cenzurată numai de datoria de a
asigura libertatea celorlalți,
-
Familia va redeveni nucleul fundamental
sfînt, întemeiat pe Credință, conform tradiției multidecamilenare a Poporului
Dac, adică fidelitatea
față de Patrie, față de conducătorul
legitim și față de partenerii de viață;
-
Revizuirea, în
substanța lor esențială, a Constituției și multitudinea infinită a legilor
burghezo-moșierești anti-democrate. Primele legi care vor fi adoptate în
prima zi de Putere Democrată vor institui: prețul
unic la toate produsele de același fel, pentru stimularea concurenței
calitative specifică regimului democrat și ecart
maxim de 1 % pentru toate băncile, pînă la eliminarea celor străine și apoi
a celor private,
-
Promovarea de măsuri
speciale extraordinare pentru creșterea accelerată a populației și eliminarea totală a șomajului, cel mai
negru cuvînt din existența social-economică,
-
Revenirea masivă la ocupațiile tradiționale –agricultura, creșterea animalelor, a pomilor,
industria țărănească și reconstrucția industriei, în primul rînd a celei
producătoare de mașini- cu eliminarea firmelor străine de pe pămîntul Patriei
***
Notă: Text adoptat la Conferinţa Naţională
de la Curtea
de Argeș, pentru constituirea PARTIDULUI COMUNIŞTILOR din 23 aprilie 2015, în
baza proiectului propus de Prof. Gheorghe UNGUREANU, Inițiatorul Partidului
Comuniștilor
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe Ungureanu
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
Lista fondatorilor
-la 23 aprilie 99 e.d./
2015-
Județul Argeș
1. Ungureanu I. Gheorghe – Comuna Cicănești,
satul Urechești
- Ursu Gh. Ion Cristinel - Comuna Băiculești, satul Valea lui Enache
- ILIE F. Ion – Oraș Curtea de Argeș
- ILIE I. Cornel – Oraș Curtea de Argeș
- Dobre I. Florin – Comuna Stîlpeni, satul Rădești
- Ionescu Zamfir – Oraș Curtea de Argeș
- Szasz-Paraschiv Maria – Oraș Curtea de Argeș
- Ungureanu I. Aureliu – Comuna Cicănești, satul Urechești
- Nicolau Gh. Cristian – Oraș Curtea de Argeș
- Szasz-Paraschiv Francisc-Marius – Oraș Curtea de Argeș
- Georgescu Ana-Maria – Oraș Curtea de Argeș
- Grigorescu Florian – Oraș Curtea de Argeș
- Szasz-Paraschiv Francisc – Oraș Curtea de Argeș
- Paraschiv Elena-Carmen – Oraș Curtea de Argeș
Județul Brăila
- Tomulescu Iulian – Oraș Însurăței
- Badiu Ionel – Comuna Gropeni
- Badiu Marițica – Comuna Gropeni
- Draghici Nicolae – Comuna Tufești
- Tomulescu Marioara – Oraș Însurăței
- Grecu Alexandra – Oraș Însurăței
- Punga Fanica – Oraș Însurăței
- Popa Victor Aurelian – Comuna Bertești de Jos
- Ciuperca Mircea – Oraș Însurăței
- Bratu Aurelian – Oraș Însurăței
Orașul București
- Ignatencu Petre – Sector III
- Zbăganu Gheorghiță –
- Netcu Florin Cristi –
- Covaci Ion
- Coman Voicu
- Lungu Liviu – Sector I
- Dincă Dumitru – Sector V
Județul Constanța
- Stroici Doina – Comuna Eforie, sat Eforie Sud
- Cuciumita Ioan – Oraș Cernavodă
Județul Dîmbovița
1. Hotinceanu C. Ion – Oraș
Tîrgoviște
Județul Galați
- Buligă Laurențiu Daniel – Oraș Galați
Județul Suceava
- Crețu Vasile – Comuna Botoșana
Județul Tulcea
- Dăuceanu St. Matei – Oraș Tulcea
- Dăuceanu M. Liviu – Oraș Tulcea
- Balaican Șt. Gheorghe – Oraș Tulcea
- Balaican Șt. Costică – Oraș Tulcea
- Topală P. Nicușor – Oraș Tulcea
- Ali Ghiuzel – Oraș Tulcea
- Moldoveanu Dumitru –Oraș Tulcea
- Dănilă Elena – Oraș Tulcea
- Dănilă Chița – Oraș Tulcea
- Balaican Șt. Ion – Oraș Tulcea
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
Comitetul Național (Provizoriu)
-23 aprilie 98 e.d./ 2015-
1. Ungureanu I. Gheorghe, Argeș, Președinte
2. Bratu Aurelian,
Brăila
3. Dincă Dumitru, București
4. Stroici Doina, Constanța
5. Hotinceanu C. Ion, Dîmbovița
6. Buligă Laurențiu Daniel, Galați
7. Crețu Vasile, Suceava
8. Dăuceanu St. Matei, Tulcea
9. Georgescu
Ana-Maria, Argeș
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe Ungureanu
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
Nr. 1 din 23 aprilie 2015
Nr. dosar: 15.486/3/2015 din 29 aprilie 2015
Secția a III-a Civilă Complet F U
9
C ă t r e,
Tribunalul București
-cerere pentru
înregistrare Partid Politic-
Tovarășe Președinte,
PARTIDUL COMUNIȘTILOR, constituit la
data de 23 aprilie 2015 în
Conferința de Constituire care a avut loc în Orașul Curtea de Argeș, avînd
sediul în Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara
A, etajul IV, apart. 12, județul ARGEȘ, reprezentat de:
-
tovarășul Ungureanu
I. Gheorghe, în calitate de Președinte, avînd domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160,
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de
Argeș, cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
-
tovarășa Georgescu
Ana-Maria, în calitate de membru
fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Petrești nr. 1,
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS nr. 712711, eliberată la data de 30 august 2010, de către SPCL Curtea de
Argeș, cu CNP 2.02.08.06.03.334.2,
-
tovarășul Nicolau Gh. Cristian, în calitate de membru fondator, cu
domiciliul în Orașul Curtea de Argeș,
strada Ghioceilor nr. 35, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 627082,
eliberată la data de 3 aprilie 2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP
1.64.01.04.03.307.2,
-
tovarășul ILIE F. Ion, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Poștei nr. 51, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 353857, eliberată la data
de 18 mai 2004 de către Municipiul
Curtea de Argeș, cu CNP 1.38.08.24.03.307.2,
solicităm ca, prin hotărîrea pe care o veți
pronunța, să dispuneți înregistrarea Partidului Comuniștilor ca partid politic
în registrul special al partidelor politice.
Anexăm la prezenta următoarele
documente:
1. Statutul Partidului aprobat la Conferința de Constituire
din data de 23 aprilie 2015, original,
2. Programul Partidului aprobat la Conferința de Constituire
din data de 23 aprilie 2015, original,
3. Actul de Constituire din data de 23
aprilie 2015 și Lista Susținătorilor,
original,
4. Declarație privind asigurarea sediului și a
fondurilor pentru începerea activității Partidului,original,
5. Dovada deschiderii contului bancar,
original,
6.
Chitanța seria
AA nr. 201353210, eliberată de Primăria Curtea de Argeș la data de 28 aprilie
2015, pentru 300 lei reprezentînd taxa de timbru, original.
Depunem și
cîte o copie xerox din toate documentele menționate, pentru comunicare.
În drept:
-
dispozițiile Legii
partidelor politice nr. 14/ 2003, așa cum a fost modificată și publicată la
1 septembrie 2012 și
-
Decizia Curții Constituționale din 26 februarie 2015
privind neconstituționalitatea alin. 3 al art. 19 din lege.
Față de
acestea, vă rugăm să constatați și să rețineți că Partidul Comuniștilor
întrunește toate condițiile prevăzute de lege pentru înregistrare și, în
consecință, să dispuneți înregistrarea lui în registrul special al partidelor
politice.
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe UNGUREANU
Membri Fondatori:
1.
Georgescu Ana-Maria
2.
Nicolau Gh. Cristian
3.
ILIE F. Ion
ROMÎNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA a III-a CIVILĂ
Dosar nr. 15.486/ 3/ 2015
Sentința civilă
nr. 26
P
Ședința publică din 29. 06. 2015
Tribunalul constituit
din:
PREȘEDINTE: Ionela
ION
Grefier: Claudia
Băltărețu
Din
partea Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București-
participă procuror Mihai Mocanu.
Pe rol
soluționarea cererii formulată de petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR reprezentat de
membrii fondatori Georgescu Ana Maria, Nicolau Gh. Cristian și ILIE F. Ion,
avînd ca obiect acordare personalitate juridică.
La
apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns petentul PARTIDUL
COMUNIȘTILOR prin președinte Gheorghe Ungureanu legitimat cu CI seria AS nr.
911027 eliberată la 21. 06. 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș și membrii
fondatori Georgescu Ana Maria personal, legitimată cu CI seria AS nr. 712711
eliberată la 30. 08. 2010 de către SPCLEP Curtea de Argeș, Nicolau Gh. Cristian
personal, legitimat cu CI seria AS nr. 627082, eliberată la data de 03. 04.
2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș și ILIE F. Ion personal, legitimat cu CI
seria AS nr. 353857 eliberată la 18. 05. 2004 de către Municipiul Curtea de
Argeș.
Procedura
de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează
tribunalului faptul că s-a depus la dosarul cauzei dovada publicării îngtr-un
ziar de largă circulație, a cererii de chemare în judecată ce face obiectul
prezentei cauze.
Petentul
PARTIDUL COMUNIȘTILOR, prin președinte Gheorghe Ungureanu, arată că dorește ca,
în temeiul art. 4 din Legea partidelor politice, să precizeze oral faptul că
Partidul Comuniștilor, a cărui înregistrare se solicită, se organizează și
funcționează la nivel național. Se arată faptul că precizarea făcută astăzi
oral nu este menționată în Statutul petentului.
Tribunalul
ia act de faptul că Statutul PARTIDULUI COMUNIȘTILOR nu cuprinde precizarea
făcută astăzi oral de către președintele acestui partid, în sensul că Partidul
Comuniștilor, a cărui înregistrare se solicită, se organizează și funcționează
la nivel național.
Părțile,
avînd pe rînd cuvîntul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul
Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București- avînd
cuvîntul, consideră cauza în stare de judecată și solicită tribunalului
acordarea cuvîntului pe fondul cererii deduse judecății.
Namaifiind
alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată cauza în
stare de judecată și acordă părților prezente cuvîntul asupra fondului
acesteia.
Petentul
PARTIDUL COMUNIȘTILOR, prin președinte Gheorghe Ungureanu, solicită
tribunalului admiterea cererii, în sensul înregistrării Partidului Comuniștilor
în Registrul special, avînd în vedere faptul că sînt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 18 din Legea partidelor politice.
Petenta
Georgescu Ana Maria, prezentă personal, arată că nu are o poziție proprie,
fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
Petentul
Nicolau Gh. Cristian, prezent personal, de asemenea, arată că nu are o poziție
proprie, fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
Petentul
ILIE F. Ion, prezent personal, de asemenea, arată că nu are o poziție proprie,
fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
Reprezentantul
Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București- avînd
cuvîntul, solicită tribunalului admiterea acțiunii, avînd în vedere faptul că
sînt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și înregistrarea acestuia în
Registrul special.
Tribunalul
reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Asupra
cauzei civile de față:
Prin
cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29. 04. 2015,
petentul Partidul Comuniștilor, prin președinte Gheorghe Ungureanu și membrii
fondatori Georgescu Ana Maria, Nicolau Gh. Cristian, ILIE F. Ion, a solicitat
ca pe baza hotărîrii judecătorești ce se va pronunța să se dispună
înregistrarea în Registrul Partidelor Politice din Romînia a partidului purtînd
denumirea ”Partidul Comuniștilor”.
În
drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
La
cerere, petentul a anexat înscrisuri justificative: statutul partidului,
programul partidului, actul constitutiv al partidului, lista semnăturilor de
susținători, semnul partidului.
Analizînd
înscrisurile depuse la dosarul cauzei și dispozițiile speciale ale Legii nr.
14/ 2003, astfel cum a fost modificată, tribunalul reține următoarele:
Se
observă, din analiza statutului și programului partidului, că se militează
pentru o societate de tip socialist, scopul fiind reinstaurarea regimului
comunist, a cărui înlăturare s-a dorit de către societatea romînească și care,
s-a realizat ca urmare a Revoluției din decembrie 1989.
În
acest context se poate constata că prin ideologia precizată atît în stataut cît
și în programul partidului se urmărește un scop ce contravine principiilor de
bază ale noii societăți democratice, scop ce vizează trecerea la o societate de
tip socialist.
Potrivit
dispozițiilor art. 3 din Legii nr. 14/2003 astfel cum a fost modificată, pot
funcționa partidele politice, constituite potrivit legii și care militează
pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității
statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor
democratice constituționale, fiind interzise partidele politice care prin
statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le
organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. 7, art. 40 alin. 2 sau alin. 4
din Constituția Romîniei, republicată.
Or,
prevederile din Statutul și Programul Partidului Comuniștilor, depuse în cauză,
în sensul realizării societății socialiste a întregului popor și care să
intervină în orice domeniu economic, se poziționează în mod clar în contra
prevederilor dispozițiilor speciale anterior menționate, cît și cele
constituționale.
Totodată,
tribunalul mai constată că prin sentința civilă nr. 1099/ 13. 05. 2014,
pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 15.923/
3/ 2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 48 A din 11. 02. 2014
pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus dizolvarea Partidului
Comuniștilor Nepeceriști, denumirea fiind preluată în programul petentului,
situație ce vine în contradicție cu prevederile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003,
astfel cum a fost modificată.
Față
de aceste considerente, tribunalul va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge
cererea formulată de petentul PARTIDUL
COMUNIȘTILOR cu sediul în Curtea de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc.
A, et. 4, ap. 12, județ Argeș reprezentat de membrii fondatori Georgescu Ana Maria, cu domiciliul în
Orașul Curtea de Argeș, str, Petrești nr. 1, județ Argeș, Nicolau Gh. Cristian, domiciliat în oraș Curtea de Argeș, str.
Ghioceilor nr. 35, județ Argeș și ILIE
F. Ion domiciliat în Oraș Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județ Argeș.
Cu
apel în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată
în ședință publică, azi 29. 06. 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Ionela ION
Claudia Băltărețu
Red. I.I.
Dact. D.D.
03. 09. 2015
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi
!
Nr. 11
din 16 septembrie 2015
===============================================
C ă t r e,
Curtea de Apel București
PARTIDUL COMUNIȘTILOR, avînd sediul în
Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12,
județul ARGEȘ, prin prof. Ungureanu
I. Gheorghe, în calitate de Președinte, cu domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160,
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de
Argeș, cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
Reprezentat
de membrii fondatori
-
tovarășa Georgescu
C. Ana-Maria, în calitate de membru
fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Petrești nr. 1,
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS nr. 712711, eliberată la data de 30 august 2010, de către SPCL Curtea de
Argeș, cu CNP 2.02.08.06.03.334.2,
-
tovarășul Nicolau Gh. Cristian, în calitate de membru fondator, cu
domiciliul în Orașul Curtea de Argeș,
strada Ghioceilor nr. 35, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 627082,
eliberată la data de 3 aprilie 2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP
1.64.01.04.03.307.2,
-
tovarășul ILIE
F. Ion, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Poștei nr. 51
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS nr. 353857, eliberată la data de 18
mai 2004 de către Municipiul Curtea de Argeș, cu CNP 1.38.08.24.03.307.2,
DECLARĂM APEL
împotriva sentinței civile nr. 26
din 29 iunie 2015 pronunțată de
Tribunalul București în dosarul nr. 15.486/
3/ 2015, prin care s-a respins cererea noastră de acordare personalitate
juridică și înregistrare ca partid politic în Registrul special.
Pentru a se
pronunța astfel, instanța de fond și-a
abandonat rolul ei de instanță învestită cu cererea de acordare a
personalității juridice a unui partid politic și înregistrarea acestuia în
Registrul special, transformîndu-se în instanță de controlare a activității
partidului (care nu poate fi decît post
factum, ci nu ante factum și…
eventuală !) și cenzurarea acesteia pe considerente neconstituționale, ceea ce
excede esențial și fundamental cererii cu care a fost învestită, pe care o respinge
printr-un text specific de lălăială propagandistică proprie politicienilor
antidemocrați, situată în zona nesocotirii (și necunoașterii ?) dispozițiilor
elementare ale legii referitoare la înregistrarea unui partid politic. Aceasta
și pentru că înregistrarea unui partid politic s-a dispus neconstituțional
prin legea specială, încălcîndu-se prevederile Constituției și ale legii de
organizare judecătorească, acțiunea de înregistrare fiind, de drept și de fapt,
de natură strict administrativă, neavînd nimic în comun cu activitatea
Justiției.
De altfel,
respingerea cererii de înregistrare se face, aberant, în ciuda faptului că
instanța constată și reține că ”…
petentul a anexat înscrisuri justificative…” și le enumeră (alineatul ultim
din pagina 2), fiind cele prevăzute în art. 18 din Legea nr. 14/2003.
După aceasta,
lansîndu-se în ”analiza statutului și
programului partidului” –întreprindere cu care NU a fost învestită-
instanța își expune nu numai poziția de dependență totală față de forțe
reacționare și antidemocratice, ci și retardul cognitiv și atitudinal,
adversitatea față de legea specială, Constituție, Convenția Europeană și
hotărîri speciale ale CEDO (inclusiv privind condamnarea Romîniei în hotărîrea
nr. 3 din 3 februarie 2005), prin necunoașterea conținutului noțional elementar
al termenilor și sintagmelor, ceea ce o conduce la formularea, pentru noi, a unui proces de
intenție, pretinzînd că-l extrage din
textul nostru și notează ”scopul
fiind reinstaurarea regimului comunist”.
Fără să ne mai
referim și la alte aberații, atenționăm că, științific, doctrinar, legislativ
și practic niciodată nu s-a pus problema
”reinstaurării” regimului comunist pentru simplul fapt că acesta nu a
existat niciodată și nicăieri în istoria cunoscută a omenirii; el va face
obiect de preocupare teoretică și de practică revoluționară abia peste mai
multe sute de ani, după parcurgerea de către întreaga omenire a etapei
Socialismului…
Cît privește
constatarea că partidul ”militează pentru
o societate de tip socialist”, aceasta este esența și rațiunea de a fi a
partidelor: să militeze pentru organizarea societății potrivit aspirațiilor
claselor/categoriilor sociale pe care le reprezintă –cum deja a stabilit,
repetat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cum acționează zeci și sute
de partide din cuprinsul Uniunii Europene (care nu sînt și nu pot fi dirijate
de instrucția și raționamentul aberante ale instanței de la… Tribunalul
București !).
Notăm violarea
evidentă a legii prin sentința apelată, privind dreptul nostru la asociere,
ceea ce rezultă din următoarele:
- În drept:
-
dispozițiile legale exclusive pentru înregistrarea
partidului politic sînt prevăzute în ”Capitolul IV - Înregistrarea partidelor politice”, articolele 18-21 din Legea nr. 14/2003, așa cum a fost modificată în 2015,
total desconsiderate de către instanța de fond, în ciuda faptului că avea deja
observarea pertinentă a lor prezentată în ședința publică de către
reprezentantul Ministerul Public, spre onoarea sa, ca reprezentant al Statului
Romînia;
-
dispoziția expresă a legii –pe care nu o putea abandona
nici măcar un funcționar ne-jurist cu șapte clase- este clară: ”Art. 18
(1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul București
următoarele documente”; Ci nu și dovezile eventualei activități… viitoare !
- ”Art. 20
(1) Tribunalul București examinează
cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu
participarea reprezentantului Ministerului Public”;.
- ”Art. 21
(1) Tribunalul București se
pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic”.
2. În fapt:
- Instanța de fond nu s-a referit deloc
la prevederile legale (art. 18-21 din Legea nr. 14/2003) –cum a făcut-o, legal
și profesionist, procurorul care a reprezentat cu onoare Ministerul Public-
deși era învestită cu cerere pentru
înregistrarea, ci nu pentru judecarea activității (eventuale) a partidului;
- Noi am depus la dosar toate
documentele cerute de lege, enumerate expres la art. 18, alineatele 1 și 3, așa
cum a constatat reprezentantul Ministerului Public, dar instanța de fond nu a
avut ochi pentru aceasta, manifestînd totală cecitate profesională;
- În loc să examineze ”cererea de
înregistrare”, cum dispune legea, instanța de fond a cotrobăit prin arhive și
prin zona de retenție a memoriei capacitată la învățămîntul politico-ideologic
–neștiințific și antidemocrat- activată spontan și imprimînd apoi pe hîrtia
generoasă aberații apocaliptice, esențialmente antiprofesionale. De altfel,
tovarășa Președintă a surprins pe toată lumea din sală prin tonul irascibil,
violent, lipsit de deferența pe care i-o impunea caracterul solemn al ședinței,
dur, șicanator, de adversar, asociat
cu o grimasă potrivită acestuia, total deosebit de ținuta firească adoptată la celelalte
cauze din aceeași ședință;
- În loc să se pronunțe asupra cererii de înregistrare a partidului,
după ce constată, din dosar, că aceasta îndeplinește toate condițiile expres
prevăzute de lege, instanța de fond cotrobăie prin propria memorie și aversiune
politică anti-democrată dezonorîndu-se prin respingerea cererii, ”justificată”
prin invocarea unor legi speciale și a unor dispoziții constituționale care nu
au nicio legătură cu cauza înregistrării partidului (ele referindu-se la
eventuala activitate viitoare, total eronat înțeleasă și proiectată în zona
intelectuală și afectivă de declarata adversară
a noastră, Președinta instanței, care, în fapt și în relația verbală cu noi
a respins cu vehemență preceptul moral și profesional al magistratului ”sine ira et studio”).
- Între croșetările
considerentelor penibile prezentate de instanță pentru respingerea cererii
noastre este și aceea că ”denumirea –partidului
care este Partidul Comuniștilor- fiind
preluată în programul partidului” referindu-se la Partidul Comuniștilor
(Nepeceriști) =altă denumire != aceasta fiind încă o dovadă că instanța vrea să
ne cenzureze (și o face prin dispozitivul sentinței) ideile și sentimentele,
atitudine tipic peceristă, dovedită și prin termenul de judecată stabilit (la DOUĂ LUNI de la
depunerea cererii), precum și prin redactarea hotărîrii (la peste DOUĂ LUNI) de
la pronunțare (apreciați, vă rugăm, cu raportare la termenele scurte prevăzute
de lege pentru materia cauzei).
Adăugăm
ciudățenia ilogică (și ilegică), autodenigratoare și contraproductivă, pe care
n-ar comite-o și n-ar exprima-o nici un școlar din gimnaziu, confundînd
Petentul din cazul înregistrării (Partidul Comuniștilor) cu eventualul Petent
din cazul cenzurării unei activități/inactivități (Ministerul Public). Oare,
nimeni nu se ocupă de competența intelectuală și profesională a magistraților
?!?
Față de
acestea, sentința este ilegală și
neîntemeiată, instanța transformîndu-se în bumerang pecerist, menit să
înlăture orice activitate politică, alta decît cea a partidului clasei sociale
dominante, drept satrap totalitar, așa cum a făcut împotriva noastră (și a
altora) în toată perioada 6 martie 1945 – 16 septembrie 2015.
Vă
rugăm să admiteți apelul și, ca urmare, să schimbați în tot sentința civilă nr.
26 din 29 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București, dispunînd, în
consecință, admiterea cererii noastre de acordare a personalității juridice și
înregistrarea Partidului Comuniștilor în Registrul special al partidelor
politice.
Vă
rugăm să stabiliți taxa de timbru, pe care o vom achita pînă la termen.
Depunem
una copie a prezentei pentru comunicare.
Solicităm judecarea cauzei și în lipsă.
PREȘEDINTE,
Prof.
Gheorghe UNGUREANU
Membri Fondatori:
1. Georgescu C. Ana-Maria
2. Nicolau Gh. Cristian
3. ILIE F. Ion
PARTIDUL
COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai
fiţi exploataţi !
Nr. 2
din
10 ianuarie 2016
===============================================
C ă t r e,
Curtea Constituțională a Romîniei
PARTIDUL COMUNIȘTILOR, avînd sediul în
Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12,
județul ARGEȘ, prin prof. Ungureanu
I. Gheorghe, în calitate de Președinte, cu domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160,
județul Argeș, legitimat cu CI seria
AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș,
cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
Vă
solicităm ca, prin hotărîrea pe care o veți pronunța, să constatați că
prevederile Legii nr. 14/ 2003, privind partidele politice, sînt
neconstituționale în sensul pe care îl vom concretiza, dînd posibilitate
instanțelor să săvîrșească abuzuri grosolane, datorită neclarității textelor,
impreciziei, lipsei de sistematizare în economia și structura legii, aceasta
cuprinzînd prevederi din două domenii diferite, fără nicio legătură între ele,
fiecare fiind de competența altei instanțe, cu alte Părți active, în drept să
promoveze acțiunea
Cele
două domenii privesc:
1. înregistrarea partidului, care este o simplă formă administrativă
anterioară activității, ”ante factum” (pe care ar trebui să o
execute o instituție administrativă, fără nicio imixtiune a Justiției); și
2. analizarea, interpretarea, judecarea activității deja desfășurate,
pentru a constata dacă ea corespunde Statutului și Programului depuse la
înregistrare și, desigur, prevederilor legale, acțiune evident ”post factum”, inadmisibilă ”ante
factum”. Fiind posibile încălcări ale legii, deci stricarea echilibrului normal
dintre persoane (fizice și juridice), o instituție a statului (Parchetul) cere,
în acest caz, Justiției să ia măsurile legale, dacă se face dovada că, prin
activitatea depusă, pînă la promovarea cererii, Partidul a încălcat legea.
În
primul caz, Partea activă, Reclamantul,
care promovează acțiunea, este Partidul,
iar în al doilea caz, partea activă, care promovează acțiunea este Ministerul Public. Judecătorul care a judecat cererea noastră de înregistrare nu a putut înțelege acest lucru simplu
(accesibil și unui neinițiat care a promovat șapte clase !), chiar în ciuda faptului că
reprezentantul Ministerului Public a precizat că ”sînt întrunite condițiile
legale pentru înregistrarea Partidului”.
Excludem
de plano că ar mai exista judecători
–ca în urmă cu vreo 65-70 de ani- cu numai șapte clase, astfel că ne (și Vă)
întrebăm:
I. De ce s-au violat
(poate numai în cazul nostru în anii 1996-2014)
1. a) - textele
Constituției:
b) - textele legii speciale:
- Legea Curții
Constituționale (singura instituție care se poate pronunța în acest sens, ci nu
tribunalul !): ”f) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect
constituționalitatea unui partid politic. (art. 11, alineatul 1, litera A,
litera f)
c) - textele Convenției Europene
(superioare Constituției, prin voința acesteia):
2. - Doctrina în materie:
3. a)
- Practica europeană:
b) - Practica proprie (chiar a Tribunalului
București)
II. De ce instanța și-a abandonat rolul –dat neconstituțional !- de
înregistrare a Partidului la cererea
acestuia, practicînd, contra legii, prin exces total și aberant, analizarea
și pronunțarea asupra activității trecute a Partidului –inexistentă, pînă la
înregistrare !- ca și cum ar fi cerut-o Parchetul, sancționînd o eventuală
intenție, un sentiment, un proiect intelectual sau moral și, astfel, instanța
de fond și-a depășit atribuțiile, înlocuind, cu de la sine putere, instituții
din domenii care nu-i aparțin și care, evident, exced competența sa. Ceea ce
-după cum știm din anii 1996-2015- provine din atitudine proprie de gîndire, de
simțire, de moralitate, de intelect, de politică și de ideologie
anti-democrată; iată ceea ce caracterizată hotărîrea instanței de fond, aspect
care pune blazon de stigmat pe întreaga justiție, de unde datoria, care vă
revine ca instanță de control judiciar și politic superior, să înlăturați acest
blazon asfixiant autodenigrator.
Știți,
desigur, că nu există entitate națională -poate chiar înainte de biserică-
permanent și pretutindeni blamată, ca justiția, aceasta, după cum ne apare, se
justifică pe hotărîri ca aceea care este acum adusă în fața dv. = sentința
civilă nr. 26 din 29 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul
București în dosarul nr. 15.486/ 3/
2015= prin care s-a respins cererea noastră de acordare a personalității
juridice și înregistrare ca partid politic în Registrul special.
Răspunsurile
la aceste întrebări nu pot fi decît una și aceeași formulare: pentru că Legea partidelor politice este esențial
anti-constituțională, ea reglementînd într-un text unic două domenii nu numai
diferite, ci opuse, aparținînd, în mod normal, altor părți ale sistemului de
organe ale statului.
Notăm
că și textul Legii fundamentale conține texte superficiale, eliptice,
neelaborate suficient. Între acestea fiind cele privind Administația, ca
autoritate de stat, insuficient definită și, mai ales Justiția a cărei definire lipsește cu desăvîrșire.
De
la această insuficiență în redactare, chiar autorii proiectului Constituției [3]) au
simțit nevoia să se explice ulterior, nereușind, probabil, să-i lămurească pe
legiuitori. Cităm, ca probă din Doctrină, textele:
- 1. ”… înfăptuirea justiției se caracterizează prin faptul că ea reprezintă o
activitate de căutare și stabilire a ceea ce este just în cadrul unei proceduri
bazate în principal pe contradictorialitate”
(s.n.) și
2. ”… actul de justiție este, în ultimă analiză, tot un act de aplicare a
legii, însă în scopul soluționării unui
conflict de interese”[4]) (s.n.)
Dar
înregistrarea unui partid nu reprezintă un conflict de interese, ci este o
simplă formalitate administrativă, transformată de Tribunalul București în cale
de obstrucționare esențial anti-democrată a dreptului fundamental de asociere,
în ciuda faptului că s-a pronunțat în acest sens -și tocmai în cazul partidului
anteriuor organizat de noi- Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Față de
acestea, apreciem că dispozițiile art. 18 ș.u. din Legea partidelor politice –care
desemnează pentru înregistrarea partidelor politice Tribunalul București,
prevedere care încalcă dispozițiile legale comune precum și pe cele ale legii
speciale, de organizare și funcționare a justiției- sînt neconstituționale, iar
analizarea ”activității” bănuite (pentru viitor,
în opoziție cu textele Partidului prezentate, toate în respect total cu legea,
cum rețin atît Parchetul cît și instanța însăși) pe baza unor supoziții ale instanței este o ciudată
pecete romînească, în totală contradicție cu Constituția, cu esența legii
speciale, cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu Declarația Universală
a ONU privind Drepturile Omului și Cetățeanului, Romînia fiind singura țară din lume în care nu poate
funcționa un partid democrat, pentru simplul motiv că așa doresc unii
judecători peceriști care nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă ce este un Partid
politic, iar prezența lor (a judecătorilor de acest tip) în sistemul de
justiție este improprie și nocivă.
Adăugăm,
selectiv, din domeniul larg al Doctrinei, susținerile concentrate științific în
explicațiile de tip dicționar sau comentariu doctrinar:
- JUSTÍȚIE
s. f. 1. (…) 2. Activitate
fundamentală a statului, care constă în soluționarea
litigiilor. Sursa: DEX '09 (2009)
- JUSTÍȚIE
s. f. 1.(...) 2. activitate
fundamentală a statului, în soluționarea
litigiilor. Sursa: MDN '00 (2000)
- Justiția (DR) 1. (…) 2. Una din formele fundamentale ale
activității statului, constînd în judecarea
pricinilor… (Dicționarul Enciclopedic Romîn, vol. 2, pag. 937,
Editura Politică, București, 1964.
- Justiție (DR): ”1 (…), 2. Una din formele fundamentale ale
activității statului, care constă în judecarea
pricinilor civile sau penale și în aplicarea pedepselor
prevăzute de lege.”
Dicționarul Explicativ al Limbii Romîne,
Editura Univers Enciclopedic, București 1998, pag. 552
- ”a) Cît privește scopurile și
activitatea, prin alin. 2 sînt considerate neconstituționale partidele și
organizațiile care militează împotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității
țării. (…) De aceea, în mod firesc, asociațiile care atentează la aceste valori
sînt neconstituționale. Constatarea și
declararea ca neconstituțională a unei asociații revin Curții Constituționale”
din ”Constituția Romîniei –comentată și adnotată- comentariu de Ion
Deleanu la art. 37, pag 93 ultim
alineat, Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”, București, 1992
Față de acestea, vă
rog să dispuneți.
Solicităm
judecarea cauzei și în lipsa noastră.
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe
UNGUREANU
PARTIDUL
COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
11
februarie 99 e.d./ 2016
C o m u n i c a t
Partidul
Comuniștilor a obținut o nouă și importantă victorie, reapărînd pe scena
politică națională a doua oară după 22 decembrie-cel-negru (anul 73 e.d./
1989), prima înființare, de la 23 martie 78 e.d./ 1996, fiind acceptată de
autoritățile Contrarevoluției abia după un proces de 11 ani și numai în urma
Hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 februarie 89 e.d./ 2005,
dar în anul 97 e.d./ 2014 partidul a fost radiat pentru neparticiparea la
”alegeri”.
Actuala
înregistrare oficială a Partidului Comuniștilor, dispusă prin decizia
irevocabilă a Curții de Apel București la data de 10 februarie a.c., dă cale
liberă partidului oamenilor muncii reorganizat, la data de 23 aprilie 98 e.d./
2015, în orașul Curtea de Argeș, ca și prima oară, Avem onoarea să notăm că, de data aceasta, cererea de
înregistrare a avut susținerea publică și neechivocă a Ministerului Public
(procuratura), fapt de semnificativă importanță.
Este necesar ca, în
perioada imediat următoare, toți cei care doresc să realizeze solidaritatea de
clasă a oamenilor muncii –în primul rînd a claselor sociale fundamentale,
Muncitorimea și Țărănimea- să se
înroleze în partidul propriu, avînd de-acum, iarăși, posibilitatea să spunem,
cum a făcut-o V.I.Lenin în urmă cu un secol, ”Există un asemenea Partid !”
Reamintesc
unele dintre elementele esențial definitorii ale Partidului Comuniștilor: noi
vom afirma, reprezentînd și apărînd, interesele oamenilor muncii, în
spirit altruist și în deplin respect pentru cei pe care îi susținem, dar și
pentru adversarii politici (ca partide sau persoane fizice); nu vom nega
pe alții, ci ne vom mobiliza și promova pe adepții Muncii; nu ne asumăm
nici meritele și nici erorile trădătoarei ciocoimi peceriste; dezavuăm, cum am
făcut-o și pînă în decembrie-cel-negru, cultul deșănțat al personalității; nu
sîntem și nu vom deveni niciodată partid al ”întregului popor”; luptăm
consecvent împotriva Exploatării, Asupririi și Robiei; scopul imediat și
permanent este cucerirea Puterii la fiecare nivel (Primar, Consilier local și
județean, Președinte CJ, Deputat, Senator, Președinte al Republicii); vom cere
și vom realiza (cînd vom fi majoritari) reorganizarea democratică a statului și
a țării (cu prezența în Putere a 85 % Muncitori și Țărani, așa cum sînt în
societate), ieșirea din Imperiul European și din blocul militar agresiv NATO,
refacerea alianțelor cu statele tradițional prietene, ruperea legăturilor de
slugărnicie față de orice organisme financiare internaționale sau mondiale,
reluarea numelui străvechi al țării –Dacia- și al Poporului Dac…
Stimați tovarăși, Oameni
ai Muncii,
Iată Partidul dv. care
vă așteaptă; dv. sînteți cei care să-l căutați. Începeți cu adeziunea scrisă,
continuați cu organizarea pe localitate și județ, aducerea contribuției de
care, împreună, aveți nevoie și sînteți în stare s-o realizați. Puteți contacta
direct Comitetele județene, în formare, sau Comitetul Național la adresele:
poștală – Oraș Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor, bloc E 2, scara A, etaj IV,
apart. 12, județul Argeș, tel/fax 0248.722546, mobil 0745.056752, electronică daciapcn@yahoo.com
Precizăm că în
fiecare țară din Imperiul European și din afara lui, precum și din întreaga
lume unde trăiesc cetățeni ai Romîniei vom înființa organizații ale Partidului
Comuniștilor și vom propune candidați în raport, legal, cu numărul votanților,
toți muncitorii de acolo avînd libertate de inițiativă.
Cu cele mai
călduroase urări de sănătate și împliniri, pentru fiecare om al muncii, pentru
familiile dv. și pentru tovarăși !
Sugerăm să
ne contactați, în principal, pe adresa electronică
Prof. Gheorghe
UNGUREANU,
Președintele
Partidului Comuniștilor
Dosar nr.15.486/ 3/ 2015
R O M Î N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Secția a IV-a Civilă
Decizia civilă nr. 73 A
Ședința publică de la
10 februarie 2016
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - Ileana
Ruxandra Tirică
Judecător - Mirela
Steluța Croitoru
Grefier – Georgeta
Carmen Airimițoaie
Ministerul Public –Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel București- este reprezentat de procuror Băjenaru Andreea.
Pe
rol se află soluționarea cererii de apel formulată împotriva sentinței civile
nr. 26 din 29. 06. 2015 pronunțată de Tribunalul București –Secția a III-a
Civilă- în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015, în cauza civilă avînd ca obiect:
”partide politice – acordare personalitate juridică”.
Părțile
în prezentul proces sînt: apelantul petent PARTIDUL COMUNIȘTILOR cu sediul în
Curtea de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc. A, et. 4, ap. 12, județ Argeș
reprezentat de MEMBRII FONDATORI: GEORGESCU ANA MARIA cu domiciliul în Orașul
Curtea de Argeș, str. Petrești nr. 1, județ Argeș, NICOLAU GH. CRISTIAN,
domiciliat în oraș Curtea de Argeș, str. Ghioceilor nr. 35, județ Argeș și ILIE
F. ION domiciliat în Oraș Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județ Argeș.
La
apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă apelantul petent
Partidul Comuniștilor.
S-a
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează
instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, împrejurarea că procedura de
citare este legal îndeplinită.
Se
mai învederează instanței că, în dosarul cauzei, prin serviciul registratură,
la data de 12. 01. 2016, apelantul-petent Partidul Comuniștilor a depus o
petiție la care a atașat, în copie xerox, cererea pe care aceasta a adresat-o
Curții Constituționale a Romîniei, precum și împrejurarea că prin cererea de
apel s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea
acordă cuvîntul asupra admisibilității cererii de sesizare a Curții
Constituționale a Romîniei, în raport de cererea și înscrisul depus la dosarul
cauzei de apelantul-petent Partidul Comuniștilor și pe fondul cererii de apel.
Ministerul
Public –Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel București- prin procuror, pune
concluzii de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a
Romîniei, avînd în vedere că are legătură cu obiectul cauzei. În ceea ce
privește apelul solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că
hotărîrea instanței de fond este temeinică și legală, raportat la dispozițiile
art. 3 din Legea nr. 14/ 2003 și avînd în vedere și prevederile din statutul
Partidului Comuniștilor.
CURTEA
Deliberînd
asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la
data de 29. 04. 2015, sub nr. 15.486/ 3/ 2015, petentul Partidul Comuniștilor,
prin președinte Gheorghe Ungureanu și membrii fondatori Georgescu Ana-Maria,
Nicolau Gh. Cristian, Ilie F. Ion, a solicitat ca pe baza hotărîrii
judecătorești ce se va pronunța să se dispună înregistrarea în Registrul
Partidelor Politice din Romînia a partidului purtînd denumirea ”Partidul
Comuniștilor”.
În
drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
La
cerere, petentul a anexat statutul partidului, programul partidului, actul
constitutiv al partidului, lista semnăturilor de susținători, semnul
partidului.
Prin
sentința civilă nr. 26 P/ 29. 06. 2015
Tribunalul București Secția a III-a Civilă a respins cererea formulată de
petentul Partidul Comuniștilor reprezentat de membrii fondatori Georgescu
Ana-Maria, Nicolau Gh. Cristian și Ilie F. Ion.
Pentru
a pronunța această hotărîre, din analiza statutului și programului partidului,
tribunalul a reținut că se militează pentru o societate de tip socialist,
scopul fiind reinstaurarea regimului comunist, a cărui înlăturare s-a dorit de
către societatea romînească și care, s-a realizat ca urmare a Revoluției din
decembrie 1989.
În
acest context, s-a constatat că prin ideologia precizată atît în statut cît și
în programul partidului, se urmărește un scop ce contravine principiilor de bază
ale noii societăți democratice, scop ce vizează trecerea la o societate de tip
socialist.
Potrivit
dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 14/ 2013 astfel cum a fost modificată, pot
funcționa partidele politice, constituite potrivit legii și care militează pentru
respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a
integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democratice
constituționale, fiind interzise partidele politice care prin statutul,
programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează,
încalcă prevederile art. 30 alin. 7, art. 40 alin. 2 sau alin. 4 din
Constituția Romîniei, republicată.
Or, prevederile
din Statutul și Programul Partidului Comuniștilor, depuse în cauză, în sensul realizării
societății socialiste a întregului popor și care să intervină în orice domeniu
economic, se poziționează în mod clar în contra prevederilor dispozițiilor
speciale anterior menționate, cît și cele constituționale.
Totodată,
tribunalul a mai constatat că prin sentința civilă nr. 1099/ 13. 05. 2014,
pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 15.923/
3/ 2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 48 A din 11. 02. 2014
pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus dizolvarea Partidului
Comuniștilor Nepeceriști, denumirea fiind preluată în programul petentului,
situație ce vine în contradicție cu prevederile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003,
astfel cum a fost modificată.
Împotriva sentinței civile nr. 26 P/ 2015 a declarat apel
petentul Partidul Comuniștilor, prin prof. Ungureanu I. Gheorghe, reprezentat
de membrii fondatori: Georgescu Ana
Maria, Nicolau Gh. Cristian și Ilie F. Ion, în motivarea căruia a susținut
următoarele critici:
Instanța de
fond, pentru a se pronunța astfel, și-a abandonat rolul ei de instanță
învestită cu cererea de acordare a personalității juridice a unui partid
politic și înregistrarea acestuia în Registrul special, transformîndu-se în
instanță de controlare a activității partidului (care nu poate fi decît post factum,
ci nu ante factum și eventuală) și cenzurarea acesteia pe considerente
neconstituționale, ceea ce excede esențial și fundamental cererii cu care a
fost învestită, pe care o respinge printr-un text specific de propagandă
proprie politicienilor antidemocrați, situată în zona nesocotirii (și
necunoașterii) dispozițiilor elementare ale legii referitoare la înregistrarea
unui partid politic. Aceasta și pentru că înregistrarea unui partid politic s-a
dispus neconstituțional prin legea specială, încălcîndu-se prevederile
Constituției și ale legii de organizare judecătorească, acțiunea de
înregistrare fiind, de drept și de fapt, de natură strict administrativă,
neavînd nimic în comun cu activitatea justiției.
De altfel,
respingerea cererii de înregistrare se face, în ciuda faptului că instanța
constată și reține că ”petentul a anexat înscrisuri justificative”, fiind cele
prevăzute la art. 18 din Legea nr. 14/ 2003.
Apelantul face
trimitere la Constituție
și la Convenția
Europeană și la hotărîri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv
privind condamnarea Romîniei în hotărîrea nr. 3 din 3 februarie 2005 și
menționează că, științific, doctrinar, legislativ și practic niciodată nu s-a
pus problema ”reinstaurării” regimului comunist pentru simplul fapt că acesta
nu a existat niciodată și nicăieri în istoria cunoscută a omenirii; el va face
obiect de preocupare teoretică și de practică revoluționară abia peste mai
multe sute de ani, după parcurgerea de către întreaga omenire a etapei
socialismului.
Cît privește
constatarea că partidul ”militează pentru o societate de tip socialist”,
apelantul-petent susține că aceasta este esența și rațiunea de a fi a
partidelor: să militeze pentru organizarea societății potrivit aspirațiilor
claselor/ categoriilor sociale pe care le reprezintă –cum deja a stabilit,
repetat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cum acționează zeci și sute
de partide din cuprinsul Uniunii Europene.
Apelantul-petent
invocă violarea evidentă a legii prin sentința apelată, privind dreptul său la
asociere, ceea ce rezultă din următoarele:
În drept,
invocă:
- dispozițiile legale exclusive
pentru înregistrarea partidului politic sînt prevăzute în ”Capitolul IV –
Înregistrarea partidelor politice”, articolele 18-21 din Legea nr. 14/ 2003,
așa cum a fost modificată în 2015, total desconsiderate de către instanța de
fond, în ciuda faptului că avea deja observarea pertinentă a lor prezentată în
ședința publică de către reprezentantul Ministerului Public, ca reprezentant al
Statului Romîn;
- dispoziția expresă a legii –
”Art. 18 (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul București
următoarele documente”;
- ”Art. 20 (1) Tribunalul
București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință
publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public”;
- Art. 21 (1) Tribunalul
București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic”.
Față
de cele arătate, apelantul-petent solicită admiterea apelului și, ca urmare,
schimbarea în tot a sentinței civile apelate, dispunînd, în consecință,
admiterea cererii sale de acordare a personalității juridice și înregistrarea
Partidului Comuniștilor în Registrul special al partidelor politice.
Analizînd actele și lucrările dosarului,
prin prisma motivelor de apel, Curtea constată că apelul este întemeiat, pentru
următoarele considerente:
Deliberînd
asupra cererii privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de
neconstituționalitate invocată de apelantul-petent, Curtea constată că este
inadmisibilă.
Astfel,
se reține că prin cererea înregistrată la dosar la data de 19. 01. 2016,
apelantul-petent a solicitat să se constate că prevederile Legii nr. 14/ 2003
privind partidele politice sînt neconstituționale deoarece dau posibilitatea
instanțelor să săvîrșească abuzuri datorită neclarității textelor, impreciziei,
lipsei de sistematizare în economia și structura legii, aceasta cuprinzînd
prevederi din două domenii diferite, fără nici legătură între ele, fiecare
fiind de competența altei instanțe, cu alte părți în drept să promoveze
acțiunea. Cele două domenii privesc înregistrarea partidului, care este o
simplă formă administrativă anterioară activității și analizarea, interpretarea,
judecarea activității deja desfășurate, pentru a constata că ea corespunde
Statutului și Programului Partidului. În primul caz, partea activă este
reclamantul, în cel de-al doilea caz, partea activă este Ministerul Public.
Potrivit
art. 29 alin. 1 și 3 din Legea nr. 47/
1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
cererea de sesizare a Curății Constituționale este admisibilă dacă textul a
cărei neconstituționalitate este invocată este cuprins într-o lege sau
ordonanță; este în vigoare, în înțelesul dat de decizia nr. 766/ 2011 a Curții
Constituționale; nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie
anterioară a Curții Constituționale și are legătură cu soluționarea cauzei.
Curtea
constată că dispozițiile criticate (Legea partidelor politice nr. 14/ 2003) sînt
cuprinse într-o lege, sînt în vigoare și au legătură cu soluționarea cauzei,
reprezentînd temeiul juridic pe care apelantul-petent și-a întemeiat cererea.
Însă,
din cuprinsul cererii formulate de apelantul-petent, Curtea constată că acesta
este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare a legii de către prima
instanță, aceste critici neridicînd, prin urmare, o problemă de
constituționalitate.
Or,
modul de interpretare și de aplicare a legii de către instanța de fond este
supus cenzurii instanței de control judiciar și nu intră în competența Curții
Constituționale, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. 5
din Legea nr. 47/ 1992, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate
invocată de apelantul-petent, ca inadmisibilă.
Pe
fondul apelului, Curtea constată că este întemeiat, pentru următoarele
considerente:
Prin
cererea dedusă judecății, petentul Partidul Comuniștilor a solicitat a se
dispune înregistrarea în Registrul Partidelor Politice din Romînia a partidului
purtînd denumirea ”Partidul Comuniștilor”, la cerere anezînd statutul
partidului, programul partidului, actul constitutiv al partidului, lista
semnăturilor de susținători, semnul partidului, cererea fiind întemeiată în
drept pe dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
Pentru
a respinge cererea de înregistrare a partidului politic, tribunalul a reținut
două considerente: (1) Statutul și Programul partidului se poziționează în
contra prevederilor art. 3 din legea partidelor politice și (2) nu sînt
respectate nici dispozițiile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, tribunalul făcînd
referire la acest punct la decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de
Curtea de Apel.
Curtea
constată că ambele considerente pentru care tribunalul a respins cererea de
dobîndire a personalității juridice a petentului sunt date cu aplicarea și
interpretarea greșită a Legii nr. 14/ 2003, admițînd criticile de nelegalitate
și netemeinicie cu acest obiect formulate de apelantul-petent.
Astfel,
în primul rînd, examinînd Statutul și Programul Partidului, Curtea constată că
sunt respectate dispozițiile art. 3 din Legea nr. 14/ 2003, potrvit căreia:
(1) Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter
politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea
suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității
teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.
(2) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programele,
propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă
prevederile art. 30 alin, (7), art. 40 alin
(2) sau (4) din Constituția Romîniei, republicată.
(3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizații din
străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activități militare sau
paramilitare și nici alte activități interzise de lege.
Potrivit
art. 30 alin. 7 din Constituție (Libertatea de exprimare):
(7) Sînt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la
război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică,
precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Potrivit
art. 40 alin. 2 și 4 din Constituție (Dreptul de asociere):
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin
activitatea lor,, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței
Romîniei sînt neconstituționale.
(4) Asociațiile cu caracter secret sînt interzise.
Analizînd Statutul
Partidului, Curtea constată că acesta își propune apărarea intereselor oamenilor muncii, că acesta !respectă
suveranitatea națională, unitatea și integritatea teritorială a Statului,
ordinea de drept și principiile democrației”, că ”interzice tuturor membrilor
săi defăimarea Patriei și a Națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
națională, rasială, de clasă ori religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau violență publică, precum și manifestările obscene,
contrare bunelor moravuri ale Poporului Dac”; că ”materializează asocierea
liberă a cetățenilor care militează pentru pluralism politic organizat de
Constituție și lege specială, susțin principiile statului de drept democrat,
fiind promotorii opțiunii de afirmare a propriilor interese, ci nu de negare a
altora, decizia de valoare aparținînd alegătorilor”.
Analizînd
Programul Politic al Partidului, Curtea constată că acesta afirmă ”interesele
claselor sociale ale maselor populare precum și cele naționale ale întregului
popor”, apărarea dreptului la opinie, ”neacceptarea exploatării omului de către
om sau de către stat”, ”justiție socială bazată pe muncă și retribuție egală
diferențiată în raport de nivelul pregătirii profesionale și de rezultatele
muncii”, ”democrație autentică prin garantarea puterii”, „abordarea științifică
a tuturor problemelor din natură”, ”libertatea deplină pentru orice inițiativă
și acțiune care nu vatămă pe alții”.
Examinînd
clauzele Statutului și ale Programului Politic al Partidului, Curtea constată
că nu se militează pentru încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) din
Constituție, ci, dimpotrivă, se afirmă interdicția pentru toți membri partidului
de defăimare a țării și a națiunii, de îndemn la război de agresiune, la ură
națională, rasială, de clasă sau religioasă, de incitare la discriminare, la
separatism teritorial sau la violență
publică, precum și interdicția manifestărilor obscene, contrare bunelor
moravuri; precum și că, prin scopurile pe cale și le propune, nu militează
împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranității, a integrității sau a independenței Romîniei; motiv pentru care
Curtea constată că tribunalul a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 3
din Legea nr. 14/ 2003, la situația de fapt din cauză, relevată în înscrisurile
analizate în cele ce preced.
În
ceea ce privește cele reținute de tribunal, în sensul că scopul petentului
constă în reinstaurarea regimului comunist, Curtea reține că nu se verifică,
avînd în vedere că Statutul partidului menționează în mod expres faptul că
”materializează asocierea liberă a cetățenilor care militează pentru pluralism
politic organizat de Constituție și lege specială, susțin principiile statului
de drept democrat”.
Curtea
are în vedere totodată și Hotărîrea CEDO nr. 3/ 2005 pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului la data de 3. 02. 2005, publicată în M.Of. nr.
1044 din 24. 11. 2005, prin care instanța de
contencios a drepturilor omului a constatat faptul că, avînd în vedere
experiența totalitară pe care a avut-o Romînia, măsura de respingere a cererii
de înregistrare a Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) a putut fi considerată
ca urmărind un scop legitim, și anume protecția securității naționale și
protecția drepturilor și intereselor
celuilalt (conform art. 11 din Convenție), însă nu era necesară într-o
societate democratică nerăspunzînd unei nevoi sociale imperioase, deoarece nu
există indicii în măsură să dovedească faptul că riscul de atingere adusă
democrației este suficient și rezonabil de apropiat sau că actele și discursul
conducătorilor sunt imputabile partidului respectiv.
În
cauza de față, Curtea este sesizată exclusiv cu analiza conformității
Statutului și Programului politic al petentului cu dispozițiile Legii nr. 14/
2003 și ale Constituției, iar din examinarea acestora a constatat faptul că
textele insistă asupra respectului suveranității naționale, integrității
teritoriale și ordinii juridice și constituționale a țării, cît și asupra
principiilor democrației, printre care și pluralismul politic.
În
al doilea rînd, Curtea constată că este greșit și considerentul privind
nerespectarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, prin raportare la
denumirea partidului și la decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de
Curtea de Apel.
Din
evidențele Ecris rezultă că, prin sentința civilă nr. 1.099 din 20. 05. 2013,
definitivă prin decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de
Apel Secția a IV-a civilă, Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a admis
cererea formulată de reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe lîngă
Tribunalul București, a constatat dizolvarea (încetarea existenței) Partidului
Comuniștilor Nepeceriști și a dispus radierea Partidului Comuniștilor
Nepeceriști din registrul partidelor politice existent la grefa Tribunalului
București, după rămînerea irevocabilă a sentinței.
Pentru
a pronunța aceste hotărîri judecătorești, instanțele au reținut că, potrivit
art. 46 din Legea nr. 14/ 2003, un partid politic se dizolvă pe cale
judecătorească ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și
2, constatată de Tribunalul București conform art. 48.
Potrivit
art. 48, neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic,
conform art. 1 și 2, se poate constata când un partid politic nu obține la două
alegeri generale succesive un număr minim de voturi.
Potrivit
alin. 2, numărul minim necesar îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și
2 este de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile
depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii județene, consilii
locale, Camera Deputaților, Senat.
Potrivit
art. 47 din același act normativ, inactivitatea unui partid politic se poate
constata în următoarele condiții: a) nu a ținut nicio adunare generală timp de
5 ani; b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii
electorale parlamentare succesive, în cel puțin 18 circumscripții electorale.
Or,
în acea cauză, din relațiile comunicate de Autoritatea Electorală Permanentă
prin adresa nr. 954/ 2013, instanțele au reținut că Partidul Comuniștilor
Nepeceriști nu a propus candidaturi pentru 3 alegeri parlamentare succesive,
respectiv cele din 2004, 2008 și 2012 și nu a obținut nici un vot la nivel
național la vreuna din alegerile ce au avut loc în perioada 2004-2012, astfel
încît a constatat încetarea existenței Partidului Comuniștilor Nepeceriști.
Potrivit
art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003: Fiecare
partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn
permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul
permanent trebuie să se deosebească clar de cedle ale partidelor anterior
înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare
ar fi figura geometrică în care sînt încadrate.
Or,
hotărîrile judecătorești menționate mai sus nu au nicio legătură cu prevederile
legale reținute a fi neîndeplinite de către tribunal, aît timp cît Partidul
Comuniștilor Nepeceriști nu mai poate fi considerat a fi înregistrat, atît timp
cît instanțele au dispus radierea acestuia.
Curtea
constată că sînt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 din lege, actele
și lucrările dosarului de fond cuprinzînd cererea de înregistrare, semnată de
conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2 membri
fondatori; statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10 din lege;
programul partidului; actul de constituire, semnat de cel puțin 3 membri
fondatori; o declarație privitoare la sediu și la patrimoniul partidului și
dovada deschiderii contului bancar.
Pentru
aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C.pr.civ. rap. la art. 20-22
din Legea nr. 14/ 2003, Curtea va admite apelul formulat, va schimba în tot
sentința apelată, în sensul că va admite cererea și va dispune înregistrarea
petentului Partidul Comuniștilor în registrul partidelor politice ținut la Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
excepția de neconstituționalitate invocată de apelantul-petent, ca
inadmisibilă.
Admite
apelul formulat de apelantul-petent Partidul Comuniștilor, cu sediul în Curtea
de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc. A, et. 4, ap. 12, județul Argeș, prin
prof. Ungureanu I. Gheorghe, în calitate de președinte, cu domiciliul în Comuna
Cicănești, satul Urechești nr. 160, județul Argeș, reprezentat de membrii
fondatori: Georgescu Ana Maria, cu domiciliul în orașul Curtea de Argeș, str.
Petrești nr. 1, județul Argeș, Nicolau Gh. Cristian, domiciliat în orașul
Curtea de Argeș, str. Ghioceilor nr. 35, județul Argeș și ILIE F. Ion,
domiciliat în orașul Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județul Argeș,
împotriva sentinței civile nr. 26 din 29. 06. 2015 pronunțată de Tribunalul
București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015.
Schimbă
în tot sentința apelată, în sensul că:
Admite
cererea.
Dispune
înregistrarea petentului Partidul Comuniștilor în registrul partidelor politice
ținut de Tribunalul București.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi, 10.02.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Ileana
Ruxandra Tirică Mirela Steluța
Croitoru
GREFIER,
Georgeta
Carmen Airimițoaie
Red.dact.jud.
MSC
Tehnored.PS/ 4
ex./ 22.02.2016
Jud. fond:
Ionela Ion
PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !
A
D E Z
I U N E
Subsemnat___,
___________________________________, domiciliat în Comuna/ Oraşul____________________________,
satul/strada ___________________________________, nr.______, bloc____, scara____,
etajul____ , apart.____, judeţul ___________, telefon domiciliu ______________,
la serviciu ________________, telemobil _____________________________,
născut la data de ____________________
în Comuna/ Oraşul __________________, judeţul _________________,fi___ lui
_______________________ şi ____________________, de profesie ______________________,
studii ___________________, specialitatea __________________, ocupaţia
______________________la_______________________
Posed BI/CI seria____ nr.________,
CNP______________
Sînt de
acord cu Statutul şi Programul
politic ale Partidului Comuniştilor, solicit să fiu înscris în acest Partid și mă angajez să contribui,
fără rezerve, la crearea solidarității de clasă și cucerirea Puterii la orice
nivel: local (comună, oraș), județ și național.
Am
fost recomandat de tovarăș
_____________________
Data:____________________
Semnătura:_________________________
I n t e r n a ț i o n a l a
Versuri: Eugène Pottier (1870)
Muzica: Pierre
Degeyter (1888)
Sculaţi, voi
oropsiţi ai vieţii,
Voi, osîndiţi
la foame, sus !
Să fiarbă-n
inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al
lumii vechi apus !
Sfîrşiţi odată
cu trecutul negru,
Sculaţi, popor
de osîndiţi !
Azi nu sînteţi
nimic în lume,
Luptaţi ca
totul voi să fiţi !
(refren) Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaţionala
Prin noi s-o făurim !
Sculaţi, nu-i
nici o mîntuire
În regi,
ciocoi sau dumnezei !
Unire,
muncitori, unire,
Şi lumea va
scăpa de ei !
Prea mult
ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lene,
lux, desfrîu se scald:
Să ne unim
toţi proletarii,
Să batem
fierul cît e cald !
[refren]
Ţărani şi
muncitori, noi sîntem
Partidul, mare
muncitor !
Pămîntul
este-al celor harnici,
Cei leneşi
plece unde vor !
Cînd vulturi
lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti
nori negri-n vînt,
Pe cer
luci-va-ntotdeauna
Al înfrăţirii
soare sfînt.
[refren]
Simbolul Partidului
Comuniștilor
![]() |
II. Anexe
1. Înregistrarea în registrul Partidelor Politice
Partide politice
-lista oficială de la Tribunalul București,
1 aprilie 2016-
(EXTRAS)
……………………………………………………………..
95.
PARTIDUL
COMUNIȘTILOR – înregistrat conform sentinţei civile nr. 26 P pronunţată de
Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/3/2015, în
şedinţa publică de la data de 29. 06. 2015, definitivă prin decizia civilă
nr.73 A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în
dosarul nr. nr.15486/3/2015, în şedinţa publică din data de 10. 02. 2016.
NR. CRT. 95
PARTIDUL COMUNIŞTILOR- înregistrat conform sentinţei civile nr. 26 P
pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/
3/ 2015, în şedinţa publică de la data de 29.06.2015, definitivă prin decizia civilă
nr.73 A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în
dosarul nr. Nr.15486/ 3/ 2015, în şedinţa publică din data de 10.02.2016.
Sentinţa Civilă nr.26 P pronunţată de Tribunalul
Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr. 15486/ 3/ 2015 în şedinţa
publică din data de 29.06.2015:
Respinge cererea formulată de
petentul PARTIDUL COMUNIŞTILOR cu sediul în Curtea de Argeş, B-dul.
Basarabilor bloc E2, sc.A, et.4, ap.12, judeţ Argeş reprezentat de membrii
fondatori Georgescu Ana Maria cu domiciliul în Oraşul Curtea de Argeş, str.
Petreşti nr.1, judeţ Argeş, Nicolau Gh.
Cristian domiciliat în Oraş Curtea
de Argeş, str. Ghioceilor nr. 35, judeţ Argeş şi Ilie F. Ion domiciliat în
Oraş Curtea de Argeş, str. Poştei nr.51, judeţ Argeş.
Cu apel în 5 zile de la
comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică,
azi, 29.06.2015.
Prin certificatul de grefă
eliberat la data de 16.02.2016, se certifică de grefa Secţiei a IV-a Civilă a
Curţii de Apel Bucureşti următoarele: ”la data de 10.12.2015, pe rolul acestei
instanţe s-a înregistrat dosarul nr.15486/ 3/ 2015, privind apelul declarat de
apelantul – petent PARTIDUL COMUNIŞTILOR
reprezentat de Ungureanu I Gheorghe în calitate de preşedinte şi de membrii fondatori
Georgescu C. Ana – Maria, Nicolau Gh. Cristian şi Ilie F. Ion, împotriva
sentinţei civile nr.26 din 29 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti –
Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/ 3/ 2015, cauza având ca obiect :
partide politice – acordare personalitate
juridică.
Prin decizia civilă nr. 73 A pronunţată la data de
10.02.2016, în dosarul nr.15486/ 3/ 2015, s-a dispus : Respinge excepţia de
neconsituţionalitate invocată de apelantul petent, ca inadmisibilă. Admite
apelul. Schimbă în tot sentinţa apelată, în sensul că: Admite cererea. Dispune
înregistrarea petentului Partidul Comuniştilor în registrul partidelor politice
ţinut de Tribunalul Bucureşti. Definitivă.Pronunţată în şedinţă publică”.
Certificatul
de grefă susmenţionat a fost eliberat în 2(două) exemplare, la cererea
petentului Partidului Comuniştilor, prin preşedinte Ungureanu Gheorghe, în baza
delegaţiei anexate la cerere.
.........................................................................................................................
(reprodus din Lista oficială
a Tribunalului București, 1 aprilie 2016)
2.
Informație
La insistența
unor tovarăși –care mi-au cerut să adaug o schiță autobiografică a președintelui
Partidului Comuniștilor- și drept ”replică” la atacurile firești ale
peceriștilor, întotdeauna denigratori, am acceptat, după justificate ezitări,
să adaug un text publicat în ”Enciclopedia Personalităților din Romînia”[5]), chiar așa cum a apărut în acea carte,
pregătit de redactorii editurii respective și confirmat de mine (deși unele
enunțuri ar fi trebuit reelaborate cu mai multă atenție și un plus de
informație).
6 august 99 e.d.
Prof. Gheorghe
Ungureanu
”Enciclopedia
Personalităților din Romînia”
Ungureanu Gheorghe
P(oziție, funcție): Prof., pens., preşed. partid politic,
dezvoltător şi finalizator al Doctrinei Comuniste despre Democraţie şi Putere
Democrată; N(ăscut): Urecheşti,
Com. Cicăneşti, Jud. Argeş, 05 martie 1942; S(tarea) C(ivilă): Căs. Maria, (născ. Petria); Co(pii): Florin (1971),
Mihaela (1973), Iulia (1974), Ion (1976), Anca (1989); Pă(rinții): Ion
și Alexandrina; S(tră-moși) I(mportanți): ciobani de renume veniți în Regat pe
la 1830 din Mărginimea Sibiului (Săliște sau Jina); Bunicul tatălui –Radu- a
fost decorat de Rege pt. Războiul de Independență, tatăl lui Radu, Ilie
Brîncuși, este unul din frații strămoșului Mihai al lui Constantin Brîncuși.
Strămoșii materni și paterni au fost slujitori apropiați și răsplătiți de Vlad
Țepeș. Pitarul Scăunel (din partea mamei) și Medelnicerul Ureche (din partea
tatălui) au fost împroprietăriți de Domnitor prin titlu de proprietate scris pe
piele de căprioară, în limba DACĂ și alfabetul DAC propriu (CHIRILIC) cu circa
80 de ani înainte de ”Scrisoarea lui Neacșu din Cîmpulung”, cu moșia Scăuneanca
și, respectiv, Urecheasca, fiecare de cîte 400 dramuri (hectare); Ambele
acaparate abuziv de stat după 1948, Scăuneanca a fost restituită în 2003, iar
pentru Urecheasca prof. Gh. Ungureanu poartă proces cu statul din 1961 și în
prezent, în numele sătenilor jefuiți de către peceriști, aflați la conducerea
țării nemișcați din 6 martie 1945 și în prezent; I(nstruire) S(colară):
1960-63, Filologie, Inst. Pedagogic București, Univ. București; 1967-70: Fac de
Filologie, lb. Romînă,, Univ. București; 1971-76 Fac de Drept, Univ. București;
C(arieră): 1963-65: Serviciul militar obligatoriu, MAI, București; 1965-2004
Prof. Lb. și lit. Romînă, Șc. Gen. Cicănești, Argeș; 1965-68 și 1970-71 Dir.
Șc. Gen. Cicănești, Argeș; 1977 inițiază în ilegalitate un partid comunist,
Asoc. de luptă contra abuzurilor, adversar al P.C.R.; 1991-93 Inspector șc.
teritorial și Cons. Juridic, Inspectoratul Șc. Jud. Argeș, Pitești, profesor
Lb. Romînă la Șc. Gen. Nr. 5 Curtea de Argeș; 22 decembrie 1989 înființează
Comitetul Popular Revoluționar și conduce Revoluția la Cicănești și Curtea de
Argeș; membru în Comitetul Revoluționar Jud. Argeș și Naț (unde nu este primit
să participe din ordinul lui Ion Iliescu); Consilier local Curtea de Argeș
(1992) și Cicănești (2004), Consilier Jud. Argeș (1992); membru de drept în
Comisia Administrativă a Jud. Argeș (1990-1992); 1989 înființează, la Curtea de Argeș, Ed.
Meșterul Manole și rev. de cultură și pol(itică). cu același nume, prima
publicație nouă post-decembristă din țară (22-23 decembrie 1989): 1994-95
Editează săpt. Scînteia Socialismului, 1999 Editează periodicul politic Vorbe,
1989 înființează Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), înscris la 23 martie
1996; respins la tribunal, 1997-2005 s-a judecat cu statul romîn la Curtea Europeană
a Drepturilor Omului, cîștigă procesul și, în 2006, înscrie oficial Partidul
Comuniștilor (Nepeceriști); 1992 înscrie oficial ca ONG Asoc. de Luptă
Împotriva Abuzurilor (ALIA); 1994-2003 Editează ziarul politic Pentru Socialism
!; din 2004 Pens, 2012 Editează ziarul Abuzul, ziarul Tolba cu Politici; P(erformanțe).D(eosebite):
1974 A
deschis proces împotriva lui Nicolae Ceaușescu și a primului ministru, dosarul 2065 pt. faptul că
sătenilor le-a fost cotropit pămîntul (islazul dăruit de Țepeș Vodă); din 1966
și în prezent – a avut multe procese civile și penale, contravenții și
condamnări politice, fiind unul din cei doi comuniști (ne-peceriști) deținuți
politici în Socialism; refuză denumirea de dizident, căci nu a fost membru PCR
și nu a avut nicio funcție; 1975, Deținut politic arestat și încarcerat la închisoare
specială (politică), iar în 1976 (de două ori) și 1989 condamnat pt. ofensă
adusă autorității; 2002 invenție brevetată OSIM, Dispozitiv portabil pt.
pregătirea masticului de altoit pomi, alte 3 invenții nebrevetate OSIM; Prin
editura sa publică versurile unor poeți țărani, 3 vol. ale lui Ion Ene Fripcea,
2 vol. ale lui Gheorghe Dobrin, zis Dodică; P(u)b(licații): coautor vol. I-V,
”Dicționar Toponimic – Muntenia”, Ed. Academiei, București, 2005 ș.u; coautor
”Cartea Eroilor din jud. Argeș”, 1984, Pitești; ”Amintiri, culegere de folclor
poetic”, Ed. Meșterul Manole, 1994”;
”Cu săgeți printre poeți”, epigrame, 1997; ”Chemarea Satului”, poezie, Ed.
Meșterul Manole, 1998; ”Graiul din com. Cicănești”, studiu șt., Ed. Meșterul
Manole, 1999, ”Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională”.
Vol. I, Ed. Meșterul Manole, 2000; ”Medalia de Jar”, poezie patriotică, Ed.
Meșterul Manole, 2001; ”Pentru Socialism !”, Ed. Meșterul Manole, 2010;
”Amfiteatrul Trei”, roman, Ed. Arefeana, București, 2011; ”De Dragoste și Dor”,
poezie, Ed. Acad. Internaț. Orient-Occident, București, 2011; ”Contrarevoluția
antisocialistă, antipopulară și antinațională”, ediția a II-a, Editura Meșterul
Manole, 2012; M(embru în asociații și organizații): 1989 Președ. Partidului
Comuniștilor (Nepeceriști); Membru Frontul Popular Romîn; 1989-93, Membru
PUNRT, apoi PUNR, candidat la
Camera Deputaților în 1992; 1994 Primvicepreșed. Partidul
Socialist Romîn; idem PSMR; 1995-97, membru în conducerea Partidului
Muncitoresc Romîn-PCR; 2004 – membru în conducerea Partidului Alianța
Socialistă, candidat la
Camera Deputaților; 2012 – Membru PRM (candidat la Cam. Deputaților);
1990 Membru Soc. Ziariștilor Profesioniști din Romînia; 1990 – Inițiază
Sindicatul Oamenilor Muncii Exploatați ”Tovarășii” (SOMET); 1991 Înființează
asociația Memoria Socialismului, precedată de Comitetul Naț pt. Cinstirea
Memoriei Președintelui cel Mare, Nicolae Ceaușescu (1990), pt. comemorarea
Eroului-Martir Național de Ziua Iluminării Naționale (26 ianuarie) și Ziua
Demnității Naționale, Ziua Neagră a Poporului Romîn (25 decembrie, mîrșavul
asasinat politic); 1992 – înființează, la Craiova și Curtea de Argeș, Liga Comuniștilor din
Romînia, împreună cu Marin Trușcă, Marian Tudor și alții; din 2000 Mem-bru
activ la Congresul
de Dacologie; Președ. Obștea moșnenilor Scăunei (redată în proprietate din
2003); 1994 – înființează Opozi-ția Comunistă, la Craiova, împreună cu Marin
Trușcă și alții, precum și Mișcarea Naț ”Rezistența Comunistă” și Guvernul
Opo-ziției Revoluționare Democrate, la Curtea de Argeș; 1995 organi-zează la Curtea de Argeș, împreună
cu Vasile Alexoiu, Comitetul Central de Acțiune Muncitorească, acesta
organizînd prima sărbă-torire post-decembristă a Zilei de 1 Mai; Președ. Obștea
moșne-nilor Urechești (se judecă încă pt. Reconstituirea dreptului de
pro-prietate); Membru Soc. Numismatică Romînă; Membru Soc. Filo-logilor din
Romînia; Inițierea și realizarea unor acțiuni și instituții cultural-artistice:
revista școlară ”Viața Școlii” (1966), Muzeul de Cultură și Istorie Cicănești
(1968), Societatea culturală (1972), Tamașiana (1982) etc.; Soc. Numismatică
Romînă; fondator al Asoc. Folcloriștilor Argeșeni ”C. Rădulescu-Codin”; Membru
(temporar și director) al Instit. Naț. de Romînism și Romînistică; Part. la
prima Întîlnire Balcanică a Partidelor Comuniste (aprilie 2005) și fondator al
Conferinței Partidelor Comuniste din Balcani (Tessalonic, Grecia); 1990
–inițiator al reorganizării Internaționalei Comuniste; 2010 (94) – Autorul
Calendarului Erei Democrate (anul I: 1917); H(oby): politica, lit.,
agricultura, tehnica, gospodăria (și-a construit singur casa); L(imbi): rusă,
franceză; E-mail: daciapcn@yahoo.com; ziar electronic:
pentrusocialism.blog-spot.com ”
3. Calendarul Erei Democrate
-corespodenţa cu numerotarea
ciumei evreieşti-
Anul 1 E.D.
– 1917 iudeo-masonic (i.m.)
|
1
|
1917
|
51
|
1967
|
101
|
2017
|
151
|
2067
|
|
2
|
1918
|
52
|
1968
|
102
|
2018
|
152
|
2068
|
|
3
|
1919
|
53
|
1969
|
103
|
2019
|
153
|
2069
|
|
4
|
1920
|
54
|
1970
|
104
|
2020
|
154
|
2070
|
|
5
|
1921
|
55
|
1971
|
105
|
2021
|
155
|
2071
|
|
6
|
1922
|
56
|
1972
|
106
|
2022
|
156
|
2072
|
|
7
|
1923
|
57
|
1973
|
107
|
2023
|
157
|
2073
|
|
8
|
1924
|
58
|
1974
|
108
|
2024
|
158
|
2074
|
|
9
|
1925
|
59
|
1975
|
109
|
2025
|
159
|
2075
|
|
10
|
1926
|
60
|
1976
|
110
|
2026
|
160
|
2076
|
|
11
|
1927
|
61
|
1977
|
111
|
2027
|
161
|
2077
|
|
12
|
1928
|
62
|
1978
|
112
|
2028
|
162
|
2078
|
|
13
|
1929
|
63
|
1979
|
113
|
2029
|
163
|
2079
|
|
14
|
1930
|
64
|
1980
|
114
|
2030
|
164
|
2080
|
|
15
|
1931
|
65
|
1981
|
115
|
2031
|
165
|
2081
|
|
16
|
1932
|
66
|
1982
|
116
|
2032
|
166
|
2082
|
|
17
|
1933
|
67
|
1983
|
117
|
2033
|
167
|
2083
|
|
18
|
1934
|
68
|
1984
|
118
|
2034
|
168
|
2084
|
|
19
|
1935
|
69
|
1985
|
119
|
2035
|
169
|
2085
|
|
20
|
1936
|
70
|
1986
|
120
|
2036
|
170
|
2086
|
|
21
|
1937
|
71
|
1987
|
121
|
2037
|
171
|
2087
|
|
22
|
1938
|
72
|
1988
|
122
|
2038
|
172
|
2088
|
|
23
|
1939
|
73
|
1989
|
123
|
2039
|
173
|
2089
|
|
24
|
1940
|
74
|
1990
|
124
|
2040
|
174
|
2090
|
|
25
|
1941
|
75
|
1991
|
125
|
2041
|
175
|
2091
|
|
26
|
1942
|
76
|
1992
|
126
|
2042
|
176
|
2092
|
|
27
|
1943
|
77
|
1993
|
127
|
2043
|
177
|
2093
|
|
28
|
1944
|
78
|
1994
|
128
|
2044
|
178
|
2094
|
|
29
|
1945
|
79
|
1995
|
129
|
2045
|
179
|
2095
|
|
30
|
1946
|
80
|
1996
|
130
|
2046
|
180
|
2096
|
|
31
|
1947
|
81
|
1997
|
131
|
2047
|
181
|
2097
|
|
32
|
1948
|
82
|
1998
|
132
|
2048
|
182
|
2098
|
|
33
|
1949
|
83
|
1999
|
133
|
2049
|
183
|
2099
|
|
34
|
1950
|
84
|
2000
|
134
|
2050
|
184
|
2100
|
|
35
|
1951
|
85
|
2001
|
135
|
2051
|
185
|
2101
|
|
36
|
1952
|
86
|
2002
|
136
|
2052
|
186
|
2102
|
|
37
|
1953
|
87
|
2003
|
137
|
2053
|
187
|
2103
|
|
38
|
1954
|
88
|
2004
|
138
|
2054
|
188
|
2104
|
|
39
|
1955
|
89
|
2005
|
139
|
2055
|
189
|
2105
|
|
40
|
1956
|
90
|
2006
|
140
|
2056
|
190
|
2106
|
|
41
|
1957
|
91
|
2007
|
141
|
2057
|
191
|
2107
|
|
42
|
1958
|
92
|
2008
|
142
|
2058
|
192
|
2108
|
|
43
|
1969
|
93
|
2009
|
143
|
2059
|
193
|
2109
|
|
44
|
1960
|
94
|
2010
|
144
|
2060
|
194
|
2110
|
|
45
|
1961
|
95
|
2011
|
145
|
2061
|
195
|
2111
|
|
46
|
1962
|
96
|
2012
|
146
|
2062
|
196
|
2112
|
|
47
|
1963
|
97
|
2013
|
147
|
2063
|
197
|
2113
|
|
48
|
1964
|
98
|
2014
|
148
|
2064
|
198
|
2114
|
|
49
|
1965
|
99
|
2015
|
149
|
2065
|
199
|
2115
|
|
50
|
1966
|
100
|
2016
|
150
|
2066
|
200
|
2116
|
Notă:
Anul
Erei Democrate începe la 7 Noiembrie curent și se termină la 6 noiembrie viitor
4. Calendar Înaintea Erei Democrate
Momentul zero = 7 Noiembrie 1917
|
1
|
1917
|
31
|
1887
|
61
|
1857
|
91
|
1827
|
121
|
1797
|
|
2
|
1916
|
32
|
1886
|
62
|
1856
|
92
|
1826
|
122
|
1796
|
|
3
|
1915
|
33
|
1885
|
63
|
1855
|
93
|
1825
|
123
|
1795
|
|
4
|
1914
|
34
|
1884
|
64
|
1854
|
94
|
1824
|
124
|
1794
|
|
5
|
1913
|
35
|
1883
|
65
|
1853
|
95
|
1823
|
125
|
1793
|
|
6
|
1912
|
36
|
1882
|
66
|
1852
|
96
|
1822
|
126
|
1792
|
|
7
|
1911
|
37
|
1881
|
67
|
1851
|
97
|
1821
|
127
|
1791
|
|
8
|
1010
|
38
|
1880
|
68
|
1850
|
98
|
1820
|
128
|
1790
|
|
9
|
1909
|
39
|
1879
|
69
|
1849
|
99
|
1819
|
129
|
1789
|
|
10
|
1908
|
40
|
1878
|
70
|
1848
|
100
|
1818
|
130
|
1788
|
|
11
|
1907
|
41
|
1877
|
71
|
1847
|
101
|
1817
|
131
|
1787
|
|
12
|
1906
|
42
|
1876
|
72
|
1846
|
102
|
1816
|
132
|
1786
|
|
13
|
1905
|
43
|
1875
|
73
|
1845
|
103
|
1815
|
133
|
1785
|
|
14
|
1904
|
44
|
1874
|
74
|
1844
|
104
|
1814
|
134
|
1784
|
|
15
|
1903
|
45
|
1873
|
75
|
1843
|
105
|
1813
|
135
|
1783
|
|
16
|
1902
|
46
|
1872
|
76
|
1842
|
106
|
1812
|
136
|
1782
|
|
17
|
1901
|
47
|
1871
|
77
|
1841
|
107
|
1811
|
137
|
1781
|
|
18
|
1900
|
48
|
1870
|
78
|
1840
|
108
|
1810
|
138
|
1780
|
|
19
|
1899
|
49
|
1869
|
79
|
1839
|
109
|
1809
|
139
|
1779
|
|
20
|
1898
|
50
|
1868
|
80
|
1838
|
110
|
1808
|
140
|
1778
|
|
21
|
1897
|
51
|
1867
|
81
|
1837
|
111
|
1807
|
141
|
1777
|
|
22
|
1896
|
52
|
1866
|
82
|
1836
|
112
|
1806
|
142
|
1776
|
|
23
|
1895
|
53
|
1865
|
83
|
1835
|
113
|
1805
|
143
|
1775
|
|
24
|
1894
|
54
|
1864
|
84
|
1834
|
114
|
1804
|
144
|
1774
|
|
25
|
1893
|
55
|
1863
|
85
|
1833
|
115
|
1803
|
145
|
1773
|
|
26
|
1892
|
56
|
1862
|
86
|
1832
|
116
|
1802
|
146
|
1772
|
|
27
|
1891
|
57
|
1861
|
87
|
1831
|
117
|
1801
|
147
|
1771
|
|
28
|
1890
|
58
|
1860
|
88
|
1830
|
118
|
1800
|
148
|
1770
|
|
29
|
1889
|
59
|
1959
|
89
|
1829
|
119
|
1799
|
149
|
1769
|
|
30
|
1888
|
60
|
1858
|
90
|
1828
|
120
|
1798
|
150
|
1768
|
7.
Anul 99 e.d./
2016 în diferite calendare
|
Tipul calendarului Anul prezent
|
|
|
2769
|
|
|
1465
|
|
|
172 / 173
|
|
|
1422 / 1423
|
|
|
2966
|
|
|
7524 / 7525
|
|
|
2560
|
|
|
1378
|
|
|
4712 / 4713
|
|
|
1732 / 1733
|
|
|
5776 / 5777
|
|
|
2008 / 2009
|
|
|
CCXXIV / CCXXV
224 / 225 |
|
|
Vikram Samvat
|
2071 / 2073
|
|
Shaka Samvat
|
1938 / 1939
|
|
1394 / 1395
|
|
|
1437 / 1438
|
|
|
Heisei
28
|
|
|
Era Dangun
|
4349
|
|
Era Juche
|
105
|
|
ROC
105
|
|
|
2327 / 2328
|
|
|
2561
|
|
8.
Sediul
național al Partidului Comuniștilor
(locuința prof. Gheorghe Ungureanu, Curtea de Argeș)
(copie reprodusă din
presa internațională, 9 iunie 93 e.d./
2009)
9. Dicționar
Editura Meșterul Manole
Comuna Cicănești și Oraș Curtea
de Argeș
(strada Elena Cuza,
bloc B 3, scara D, parter, apart. 62),
județul Argeș,
tel/fax: 0248.722546,
tel mobil: 0745.056752,
Cod fiscal 155838 din 30 octombrie 1992
Tiparul executat la
Sc. Cormina Print
Tiraj: 200
[1]). Dispuse expres prin art. 10 al Legii
partidelor politice nr. 14/ 2003,
republicată la 12 mai 2014.
[2]). În conformitate cu prevederile Legii
partidelor politice
[3]). Mihai Constantinescu, Ion Deleanu,
Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida în Constituția Romîniei –comentată și
adnotată- Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”, București, 1992



Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu