luni, 27 august 2018

Partidul Comuniștilor. Documentar


Partidul Comuniștilor           Documentar
-ediția a II-a-















Editura Meșterul Manole
Curtea de Argeș, 99 e.d./ 2016


Clasicii Doctrinei Comuniste



O Stafie bîțîie prin lume: Anticomunismul !
Dar: la 7 Noiembrie 100/ 2017
începem al II-lea secol al Erei Democrate



Partidul Comuniștilor


 




Documentar
I. Texte oficiale
·        Act constitutiv
·        Statut
·        Program
·        Lista fondatorilor
·        Comitetul Național
·        Sentința tribunalului
·        Apelul contra sentinței
·        Excepția de neconstituționalitate
·        Decizia curții-de-apel
·        Comunicatul din 11 febr. 99 e.d.
·        Certificat din 16 februarie 99 e.d.
·        Adeziune
·        Internaționala
·        Simbolul P.COM.
II.           Anexe
    

Editura Meșterul Manole
Curtea de Argeș, 101 e.d./ 2018












I. Texte oficiale
=existente în dosarul aflat la instanță=











PARTIDUL COMUNIŞTILOR
                                         Proletari, nu acceptaţi
                                         Să mai fiţi exploataţi !

ACT  CONSTITUTIV


         Întocmit astăzi 23 aprilie 2015 în Conferința de constituire a Partidului Comuniștilor care are loc în Orașul Curtea de Argeș. La Conferință participă membrii fondatori convocați de Inițiatorul Partidului, tovarășul prof. Gheorghe I. UNGUREANU, așa cum s-a stabilit la întrunirea din 10 martie 2015 care s-a desfășurat, în prezența Presei, tot la Curtea de Argeș.
            În conformitate cu consensul convenit cu semnatarii Listei Susținătorilor, au fost convocați cîte un delegat din fiecare județ care a complectat Lista Susținătorilor cu cel puțin un Susținător, nemaiconsiderîndu-se necesar numărul astronomic de susținători prevăzut de art. 19 alineatul 3 din Legea partidelor politice, dezavuat ca neconstituțional de către Curtea Constituțională a Romîniei, astfel fiind prezente județele: Argeș, Brăila, București, Constanța, Dîmbovița, Galați, Suceava, Tulcea, la care se vor adăuga Listele Susținătorilor care vor fi predate pînă în momentul depunerii cererii pentru înregistrarea Partidului la Tribunalul București.
            Inițiatorul Partidului Comuniștilor propune următoarea ordine de zi:
  1. Informare privind istoricul înregistrării și radierii Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), subliniindu-se abuzurile statului Romînia și corectarea parțială a violărilor, de către acesta, a Constituției, a legii speciale, Convenției Europene și Declarației Universale a Drepturilor Omului, după admiterea plîngerii noastre de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărîrea acesteia nr. 3 din 3 februarie 2005;
  2. Prezentarea Listei Susținătorilor noului partid, Partidul Comuniștilor;
  3. Citirea, dezbaterea și aprobarea Statutului Partidului Comuniștilor;
  4. Citirea, dezbaterea și aprobarea Programului Politic General al Partidului Comuniștilor;
  5. Aprobarea sediului pentru Partidul Comuniștilor;
  6. Alegerea Comitetului Național provizoriu al Partidului Comuniștilor;
  7. Aprobarea delegaților care, împreună cu Președintele Partidului Comuniștilor, vor semna documentele pentru înregistrarea Partidului;
  8. Hotărîre cu privire la ștampila care va fi utilizată de Partidul Comuniștilor pînă la confecționarea celei noi;
  9. Hotărîre cu privire la patrimoniul inițial și Declarația privind sediul și patrimoniul Partidului Comuniștilor.
Conferința are un caracter de lucru operativ, în raport de care se propun următoarele:
Președintele Conferinței să fie Inițiatoul Partidului, propunere făcută de tovarășul ILIE Ion și aprobată în unanimitate;
            Tovarășul Ungureanu I. Gheorghe prezintă o informare succintă privind istoricul inițiativei de organizare, al înregistrării și radierii Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) cuprinzînd perioada 22 decembrie 1989 – 2 aprilie 2014, menționînd că se află în pregătire pentru publicare o lucrare care să cuprindă toate materialele privind acest istoric.
            În continuare se prezintă Lista Susținătorilor, Conferința luînd act că sînt reprezentate județele: Argeș, Brăila, București, Constanța, Dîmbovița, Galați, Suceava, Tulcea.
Tovarășul Nicolau Cristian propune ca la acestea să se atașeze și listele din alte județe dacă se prezintă pînă la data depunerii dosarului la tribunal, propunere care este aprobată în unanimitate.
            La punctul următor tovarășul Ungureanu Gheorghe citește în totalitate proiectul de Statut al Partidului Comuniștilor și solicită propuneri, obiecții, complectări, modificări, toate fiind supuse dezbaterii și votării.
La fel se procedează cu Programul Politic al Partidului Comuniștilor.
Cele două proiecte s-au modificat cu toate propunerile aprobate și apoi s-au semnat de către Președinte..
Președintele Conferinței solicită oferte, propuneri și sugestii pentru sediul Partidului Comuniștilor. Neexistînd altele, tovarășa Szasz-Paraschiv Maria propune să se mențină, pentru început, același sediu unde a funcționat Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), propunerea fiind aprobată în unanimitate, pentru care se va menționa adresa sediului în Statutul Partidului, iar proprietarul spațiului va da Partidului o declarație sub semnătură privată în acest scop, ulterior încheindu-se o convenție scrisă.
Trecîndu-se la alegerea Comitetului Național provizoriu, se procedează la constituirea acestuia în spiritul Statutului Partidului deja aprobat, astfel, în primul Comitet Național provizoriu au fost aleși următorii:
   1. Ungureanu I. Gheorghe, reprezentînd județul Argeș,
   2. Bratu Aurelian, reprezentînd județul Brăila,
   3. Dincă Dumitru, reprezentînd Capitala, București,
   4. Stroici Doina, reprezentînd județul Constanța,
   5. Hotinceanu C. Ion, reprezentînd județul Dîmbovița,
   6. Buligă Laurențiu Daniel, reprezentînd județul Galați,
   7. Crețu Vasile, reprezentînd județul Suceava
   8. Dăuceanu Matei, reprezentînd județul Tulcea
            Toți cei propuși au fost votați în unanimitate. Se propune complectarea Comitetului Național provizoriu, în prima fază cu reprezentanții județelor care depun Lista Susținătorilor pînă la înregistrarea cererii, apoi cu cei înscriși ulterior, complectîndu-se Comitetul Național pe măsura constituirii comitetelor județene.
Comitetul Național Provizoriu, la propunerea tovarășului Ionescu Zamfir, a ales ca Președinte al Partidului Comuniștilor pe tovarășul Ungureanu I. Gheorghe, care a fost votat în unanimitate.
În continuare a fost propus un alt membru în Comitetul Național Provizoriu, ca reprezentant al județului Argeș, fiind aleasă tovarășa Georgescu Ana-Maria.
Se trece la alegerea delegaților care vor semna cererea pentru înregistrarea Partidului Comuniștilor la Tribunalul București. În urma propunerilor și discuțiilor, au fost aleși următorii:
   1  Georgescu Ana-Maria
   2. Nicolau Gh. Cristian
   3.. ILIE F. Ion
            La următorul punct al ordinei de zi, se propune ca Partidul să utilizeze, pînă la înregistrarea sa oficială, ștampila cu inscripția ”Partidul Comuniștilor (Nepeceriști)”, propunerea fiind votată în unanimitate.
            La ultimul punct al ordinei de zi, tovarășul Ungureanu Gheorghe face o expunere privind mijloacele lăsate nouă de tovarășul Gheorghe Dincă, special pentru Partidul Comuniștilor, iar Conferința aprobă cu satisfacție și recunoștință ca acestea să fie utilizate de prof. Gheorghe Ungureanu –care a primit acele bunuri- în interesul organizării și funcționării Partidului Comuniștilor, așa cum s-a procedat și pînă în prezent, urmînd ca Președintele Partidului să desemneze un Casier Central cu misiunea administrării sumelor dobîndite. 

            Pentru care am întocmit acest Act Constitutiv.

PREȘEDINTE,                                                               
Prof. Gheorghe UNGUREANU



PARTIDUL COMUNIŞTILOR
Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !

S T A T U T


I. PREMIZE

Continuator al Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), Partidul Comuniștilor este organizația politică revoluționară a claselor sociale fundamentale: Muncitorimea și Țărănimea, avînd datoria istorică față de masele populare de a le aduce, în cadrul constituțional organizat, la o viață politică activă și conștientă.
După 22 decembrie 1989 s-au înfiinţat sute de partide, toate constituite sau conduse aproape exclusiv de către pecerişti care, vorbind în numele societăţii, se declară, în totalitate, anti-comunişti, contribuind astfel la întregirea corului care intonează preludiile distrugerii, negarea fiind totalitară şi despotică, nelăsîndu-se loc pentru afirmarea alternativelor politice.
Ţinte ale represiunii ante-decembriste –exercitată de către pecerişti- şi post-decembriste –practicată de aceiaşi pecerişti, deveniţi fățiș anti-comunişti- oamenii muncii sînt mereu înlăturaţi din viaţa politică şi, în special, din sfera Puterii.
            Pentru apărarea intereselor lor, întru aplicarea drepturilor politice constituţionale ale fiecăruia și ale tuturor din clasele sociale proprii, cuprinse în Programul politic, oamenii muncii care doresc să aibă un rol activ și determinant în organizarea şi conducerea societăţii, se reunesc, prin voință personală, liber exprimată, în Partidul Comuniștilor.
            Partidul Comuniștilor adoră și respectă suveranitatea naţională, unitatea și integritatea teritorială a Statului, ordinea de drept şi principiile democraţiei. El interzice tuturor membrilor săi defăimarea Patriei şi a Naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri tradiționale pentru Poporul Dac.
Partidul Comuniștilor materializează asocierea liberă a cetăţenilor care militează pentru pluralism politic organizat prin Constituție și lege specială, susţin principiile statului de drept democrat, fiind promotorii opţiunii de afirmare a propriilor interese, ci nu de negare a altora, decizia de valoare aparținînd alegătorilor.
Partidul Comuniștilor condamnă teza ”partidului unic al întregului popor” și pe cea a inamicilor politici; în cadrul constituțional –care interzice existența partidelor extremiste, teroriste, fasciste, etnice, religioase- pot exista exclusiv adversari cu rol de competitori pentru cucerirea, prin alegeri, a Puterii, pentru organizarea și conducerea societății. Pentru o corectă și justă adresare a criticilor și aprecierilor formulate privind Socialismul și Partidul Comunist Romîn, Partidul Comuniștilor susține necesitatea unui consens politic și moral ca membrii fostului PCR să nu poată activa decît în cadrul acelui partid.
Prezent în Putere, ca minoritate sau majoritate, în cea din urmă situație conducînd Administrația, Partidul Comuniștilor va face totul ca nicio clasă ori categorie socială să nu fie exclusă de la accesul la Putere și nicio persoană sau grup să nu fie victime ale Statului datorită ideilor politice, punînd în aplicare litera și spiritul Constituției precum și ale Declarației Universale a Drepturilor Omului și Cetățeanului.

II. PREVEDERI OBLIGATORII [1])

Art. l. -  Denumirea, Semnul distinctiv,  sediul central
a). Denumirea integrală a partidului este Partidul Comuniștilor, iar forma prescurtată, promoțională, este COMUNIȘTII;
b). Semnul permanent al Partidului Comuniștilor –utilizat separat ori pe fondul drapelului- este Secera și Ciocanul, simboluri ale Muncii pentru cele două clase sociale fundamentale, combinate astfel că mînerele celor două unelte formează suportul, cel al Secerii fiind în stînga;
c). În anexă se reproduce semnul sub formă grafică, alb-negru și color;
d). Sediul central al Partidului Comuniștilor este în Orașul Curtea de Argeș, strada Bd. Basarabilor, bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12, județul Argeș.

Art. 2. Scopul organizării și activității Partidului Comuniștilor
Partidul Comuniștilor urmărește numai obiective politice: el exprimă, reprezintă şi apără interesele politice ale oamenilor muncii, indiferent de etnie, sex, vîrstă, profesie, cultură, domiciliu, convingeri şi sentimente și îi organizează, mobilizîndu-i să intre, prin alegeri, în toate funcțiile de Putere: Consilier (local și județean), Președinte CJ, Deputat și Senator, precum și în cele administrative alese: Primar, Președinte al Republicii.
      Sînt oameni ai muncii toţi cei care îşi cîştigă existenţa prin muncă de orice fel, ca activitate organizată în vederea obţinerii, pe căi legale, de bunuri materiale şi spirituale, pentru uz propriu, familial și social.
Pentru a asigura creşterea necontenită a nivelului de trai al celor care muncesc, Comuniștii acţionează, în cadrul şi cu mijloacele legale, admise şi permise tuturor partidelor, pentru cucerirea Puterii, spre a garanta instaurarea unei societăţi democrate şi umane, societatea socialistă, lipsită de exploatare și luptînd contra asupririi și înrobirii.
Esența scopului întregii activități a Partidului Comuniștilor o constituie rațiunea existenței sale: asigurarea, de către Stat, a locului de muncă pentru fiecare cetățean, a locuinței pentru fiecare familie, învățămînt științific și sistem de sănătate gratuite, ordine și liniște publică.
            Partidul Comuniștilor respinge orice asociere ne-egală a statului cu alte entități statale și nu acceptă principial niciun organ suprastatal care să acționeze pe teritoriul Patriei; în Puterea oricărui stat unional, Părțile trebuie să fie egale (pe principiul un Stat = un vot) și să-și prezerve dreptul de VETO.
            Partidul Comuniștilor militează pentru colaborare doctrinară, de analiză și sinteză a practicii, în cadrul Internaționalei Comuniste, sau în relații bilaterale, cu toate partidele comuniștilor din lume și mai ales cu cele ale comuniștilor romîni din afara țării, fără structuri de conducere suprastatală obligatorii.

Art. 3.- Membri.
a). Pot deveni membri ai Partidului Comuniștilor oamenii muncii, activi, pensionari sau neîncadrați în muncă, apreciați/ autoapreciați ca altruiști, cu spirit colectivist și comportament moral, dacă au împlinit vîrsta de l8 ani, au cetăţenie romînă şi drepturi electorale, declară în scris, complectînd o adeziune sau cerere, că recunosc Statutul şi Programul partidului, angajîndu-se explicit să contribuie, fără rezerve, la crearea solidarității de clasă și cucerirea Puterii la orice nivel: local (comună, oraș), județ și național.
b). Cei înscrişi pînă la data înregistrării oficiale a partidului şi care au primit carnetul de membru sînt membri Fondatori ai Partidului Comuniștilor; ceilalţi rămîn membri Susţinători (care nu primesc carnet de membru, ci, la cerere, o dovadă scrisă).
Înscrierea membrului fondator se realizează prin semnarea Listei Susținătorilor pentru înregistrare, dacă, după aceasta, complectează adeziune sau cerere.
     c). Scoaterea din evidenţa curentă a membrilor de partid se face în caz de: deces, retragere, excludere, suspendare (în condiţiile legii).
Retragerea se face la cerere (care nu trebuie motivată) sau tacit, prin inactivitate ori neplata cotizaţiei timp de un an de zile, stări de fapt de care organizația ia act.
Excluderea este de competenţa exclusivă a Adunării Generale –căreia i se pot adresa propuneri- şi devine eficientă prin validarea de către Comitetul superior. Pentru membrii fondatori este necesară confirmarea excluderii de către Comitetul Național.
     d). Intrînd în Partidul Comuniștilor, membrii fostului Partid Comunist Romîn de pînă în 22 decembrie 1989, se consideră că ei s-au dezis implicit de practica anticomunistă şi antidemocratică a ciocoimii peceriste, inclusiv prin respingerea cultului deșănțat al personalității, de pretenția că numai ei au dreptate și că reprezintă opinia întregului popor.
     e). Cererile membrilor PCR care au îndeplinit funcții de conducere în aparatul de partid și de stat din timpul regimului democrat vor fi acceptate, numai pentru merite incontestabile, însoţite de o autobiografie amănunţită, pentru fiecare caz fiind necesară hotărîrea Adunării Generale de la domiciliu, validarea acesteia de către adunarea generală actuală din localitatea unde aveau domiciliul la 22 decembrie 1989 și a Comitetul județean și confirmarea de către Comitetul Național.
 Foștii membri ai PCR nu vor putea fi aleşi în organe de reprezentare sau de conducere ale Partidului şi nici propuşi pentru funcţii în organismele Puterii decît după un stagiu de fidelitate de cel puţin cinci ani (pentru membri de rînd), zece ani (pentru membri nesalarizaţi ai fostelor comitete) şi o sută de ani (pentru activiştii plătiţi). Fac excepție cei care au formulat critici publice –înainte de 22 decembrie 1989- la adresa abaterilor, dereglărilor, degradărilor, denaturărilor, abuzurilor și trădărilor Principiilor comuniste și politicii democrate, ori au militat public, chiar din 22 decembrie 1989, pentru organizarea unui partid al comuniștilor.
      f). Toţi cetățenii care doresc să susţină, din afara partidului, activitatea acestuia pentru realizarea Programului, se pot înscrie (cu excepția celor bogați și care exploatează munca altora) ca simpatizanţi ori susţinători, în evidenţa organizaţiilor locale.

Art. 4. - Drepturi și îndatoriri
            Fiecare membru al Partidului Comuniștilor are dreptul să utilizeze baza organizatorică și materială a Partidului pentru crearea solidarității de clasă cu membrii Partidului și cu clasele sociale pe care acesta le reprezintă, să formuleze orice propunere sau critică privind activitatea Partidului și a membrilor săi, să (auto)propună pentru orice funcție în Partid sau în organele de Putere ale statului.
            Comuniștii sînt datori să achite cotizația periodică și să-și aducă o contribuție sinceră și permanentă la îndeplinirea scopului Partidului, în primul rînd candidînd ori susținînd candidaturi la orice alegeri pentru orice funcție în Putere și Administrație. Pentru toate acestea, preponderentă este afirmarea esenței politice a Partidului Comuniștilor, ci nu negarea altora.

Art. 5. – Sancțiuni și recompense
Pentru abateri și neîndeplinirea, cu vinovăție, a îndatoririlor și sarcinilor primite, Comuniștii pot fi sancționați în baza unei cercetări, analizată în adunarea generală, cu următoarele sancțiuni:
   a). observație în organul colectiv de conducere;
   b). mustrare stabilită de adunarea generală;
   c). suspendarea dreptului de a candida și de a fi ales în Partid sau în organele de stat, pentru o perioadă de pînă la patru ani;
   d). excluderea din Partid, cu obligația de a părăsi imediat funcțiile dobîndite în numele lui, în caz de lipsă de devotament sau trădare.
            Nimeni nu poate fi sancționat pentru critică și autocritică, însă acestea trebuie formulate decent și sincer, în respect pentru persoana criticată și activitatea sa, întemeiate explicit pe Doctrina Comunistă (a Libertății totale, depline, intangibile, necenzurată decît de necesitatea respectării Libertății celorlalți).
            Pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor și sarcinilor, precum și pentru realizări de excepție ca cetățean sau Comunist, cu beneficii pentru Partid, pentru clasele sociale reprezentate precum și pentru Popor, Comuniștii pot fi recompensați cu:
   - diplome, insigne, certificate, titluri, medalii, alte distincții utilizate în partid, 
   - propuneri pentru acordarea de diplome, distincții, medalii, titluri de stat,
   - premii bănești sau materiale, inclusiv burse de studii și de călătorie.
            Toate sancțiunile și recompensele se validează de Comitetul județean, iar în cazul Secretarilor de organizații sau al membrilor comitetelor județene și național de către Comitetul Național.
            Comuniștii sancționați pot adresa Comitetului Județean sau Național cereri, memorii, plîngeri împotriva sancțiunilor primite ori solicitări de ridicare a sancțiunii.

Art. 6Alegerea organelor executive ale partidului
   a.  Comuniștii sînt organizaţi în partid pe principiul teritorial oficial; în raport de cerințe, comitetele locale și județene pot constitui forme de colaborare zonale/ provinciale, cu aprobarea comitetului județean, respectiv național.
 În fiecare localitate (sector în Bucureşti) se constituie o organizaţie unde sînt cel puţin trei membri, care va alege un Secretar (şi un Comitet, la cel puţin zece membri), precum și un Cenzor (la Comune) sau Comisie de Cenzori (la Orașe).
      Toţi secretarii de organizaţii locale se constituie în Comitet judeţean (orăşenesc la Bucureşti) care îşi alege un Birou format din 3 – 7 membri, cu funcţii nominalizate: Prim-secretar, Secretar, responsabil (pe domenii), precum și o Comisie de Cenzori formată din trei membri care nu au alte funcții.
 Primii-secretari din toate judeţele, împreună cu cîte un alt membru ales de conferinţele judeţene, fără nicio altă funcție, plus membri de drept se constituie în Comitetul Naţional care are ca organe executive un Birou Permanent din care fac parte: Preşedintele, Vicepreşedintele, Secretarul şi alţi 2 – 6 membri, cu responsabilităţi pe domenii.
Comitetul Național provizoriu, apoi Congresul Partidului aleg Comisia de Cenzori formată din 3-7 membri care nu au alte funcții; ea își organizează singură structura și activitatea de control post-factum a întregii activități materiale a Partidului, subordonîndu-se exclusiv Congresului sau Conferinței cărora le prezintă raport scris.
Congresul poate institui funcția de Președinte de onoare și nominalizează persoana respectivă pe toată durata vieții lui.
Conducătorul nominal al organului executiv colectiv este ales de către acesta și validat de adunarea generală/ conferința/ congresul respective.
În comitetul județean și național nu pot fi aleși doi membri din aceeași localitate/ județ, cu excepția primului-secretar și, respectiv, a membrilor Biroului Permanent.
Sînt membri de drept în Comitetele locale, județene și național, membri de partid aleşi în organele Puterii și Administrației de stat.
După înregistrarea Partidului, membrii susținători se pot înscrie în Partid, ca și ceilalți membri, complectînd, pentru aceasta o adeziune sau cerere, ei intrînd în organizația locală, în raport de domiciliu.
   b. Democraţia este principiul de conducere în interiorul Partidului; hotărîrile majorităţii devin obligatorii pentru toţi. În caz de consecințe dăunătoare sau nefavorabile, răspunderea nu revine și votanților ”contra”.
Organizaţia locală este condusă de Adunarea Generală, convocată trimestrial, cea judeţeană de Conferinţa convocată anual, iar la nivel naţional se convoacă Congresul partidului la patru ani sau Conferinţe tematice ori Congrese extraordinare.
   c. Organele executive se aleg la patru ani sau la nevoie (cînd numărul celor aleși se reduce sub 50 %).
      La conferinţe şi congrese participă delegații aleși în acest scop –care nu pot fi cei cu funcții executive- precum și, de drept, membri organelor executive corespunzătoare și deținătorii funcțiilor alese în Putere și în Administrația de stat la nivelul respectiv (județ sau național) ca şi fondatorii care sînt membri ai partidului.
Preşedinţii adunărilor, membrii prezidiilor conferinţelor şi congreselor la care se fac alegeri nu pot fi membri ai organelor executive respective.
      Reprezentanţii prezenţi ai organelor superioare nu pot face parte din organele de lucru ale adunărilor sau conferinţelor.
   d. Fiecare adunare, conferinţă sau congres adoptă hotărîri în mod autonom –cu respectarea Statutului, Programului politic ori a diferitelor programe speciale- cu privire la tot ce interesează partidul la nivelul respectiv.
Organele superioare pot cere reexaminarea ori modificarea hotărîrilor luate, iar în caz de menţinere, pot dispune suspendarea sau infirmarea lor, sub rezerva validării/ invalidării de către primul congres (sau conferinţă) la nivel naţional.
Comitetul Naţional hotărăște, la nevoie, în baza Statutului, modalități unitare de soluționare a diferitelor aspecte apărute în activitatea organizațiilor, de rezolvare a oricăror propuneri, sugestii, dispute, divergențe, dacă soluțiile nu reies din Programul Politic general sau alte programe adoptate.
   e. În toate Comitetele (local, județean și național) revine de drept cîte un loc pentru minoritățile etnice (cum ar fi: Rudarii, Țiganii, Maghiarii) reprezentative (peste 2% din populație), dacă nu a fost ales nici un reprezentant; desemnarea revine comunității respective, iar dacă persoana desemnată nu se înscrie în partid, ea are vot consultativ.   
   f. Pentru alegerile de partid se fac propuneri directe sau (auto)candidaturi, iar caracterul votului se hotărăște de fiecare dată, în cadrul ședinței, rezultatul alegerii fiind validat de către organul superior, la care se depune cîte un exemplar al actelor întocmite.
   g. Oricine poate fi înlocuit în funcţia deţinută –în timpul exercitării mandatului- la cerere, pensionare, îngrijirea sănătății, părăsirea nejustificată a ţării, trădarea Cauzei Partidului –adică negarea Doctrinei Comuniste- sau excluderea din partid. Competența de înlocuire temporară revine organului executiv colectiv.

Art. 7 – Candidaturi pentru organele Puterii și Administrației (de stat)
   a. Propunerile de candidați pentru alegeri în organele Puterii (Consilieri locali și județeni, președinte CJ, Deputat și Senator) sau ale Administrației (Primar, Președintele Republicii) se fac și se vizează astfel:
-         la localități de către Secretarul/ Comitetul organizației de partid, pe baza hotărîrii Adunării generale;
-         la județe de către Biroul Comitetului județean, în baza propunerilor organizațiilor locale;
-         la nivel național de către Biroul Permanent, cu acordul organizației locale și cu validarea de către Comitetul Național..
   b. Pentru Consilieri județeni și pentru parlamentari, Partidul Comuniștilor va nominaliza candidaturi respectînd procentul reprezentativ: 40% Țărani, 40% Muncitori, 10-12% intelectuali, 8-10% alte categorii, inclusiv potrivit art. 6 litera e, cu asigurarea intrării în Parlament, consilii şi primării, a ţăranilor, muncitorilor, meseriaşilor, studenţilor, pensionarilor și a altora care să reprezinte, obligatoriu, toate categoriile sociale, de oameni-ai-muncii, în proporţiile reale din societate, din toate zonele geografice. Nu vor fi propuși doi candidați din aceeași localitate.
   c. Se recomandă ca în fiecare organ executiv, delegaţie, comisie, persoanele alese ori desemnate să fie cu situaţii sociale, de vîrstă, sex, familiale şi profesionale diferite.
 Partidul Comuniștilor recomandă celor aleși în organele Puterii și Administrației de stat să poarte permanent, în funcția aleasă, costumul tradițional al Poporului Dac și să utilizeze Limba Națională nealterată de barbarisme.
Cînd şi unde se află la Putere, organele Partidului Comuniștilor desemnează pentru funcţiile executive în Stat numai licenţiaţi cu cea mai înaltă competenţă calitativă dovedită și comportare ireproșabilă; aceştia nu pot face parte, în acelaşi timp, din organul Puterii de la acel nivel, principiu pentru care Partidul va milita în scopul modificării legilor și Constituției în acest sens.

Art. 8 Organizare, reorganizare, asociere, încetarea activității
   a.  Partidul este organizat legal cu data constituirii, conform Actului de constituire și durează permanent. Dacă autoritățile statului, din conduită anti-democrată, refuză înregistrarea oficială a Partidului –cum au procedat, abuziv, cu Partidul Comuniștilor (Nepeceriști) în anii 1996-2014- acesta își desfășoară întreaga activitate ca asociație/ fundație politică neguvernamentală.
   b. În partid sînt admise orice propuneri și dezbateri pentru modificarea Statutului și Programului, de reorganizare a structurii, hotărîrile fiind de competența Congresului.
Nu pot face obiectul modificărilor unele elemente definitorii: Doctrina Comunistă, necesitatea obiectivă a Internaționalei Comuniste, cuvîntul ”Comuniștilor” din denumire, Secera și Ciocanul din simbolul Partidului, Imnul Comuniștilor, renunțarea la construirea Socialismului ca scop al Partidului, abandonarea structurii de clasă a Comitetului Național, abandonarea tezei de admitere, ca adversari, pe scena politică a țării a oricăror partide politice ale celorlalte clase/ categorii sociale, stare de fapt și de drept specifică Democrației.
            Cînd în Partidul Comuniștilor s-ar crea o majoritate calificată care ar putea impune modificări din cele prezentate la alineatul precedent, Congresul întrunit (ori unul extraordinar) ia act și aprobă desprinderea din Partid a dizidenței care se poate constitui în alt partid.
            Atunci cînd clasele/ categoriile sociale opuse celor reprezentate de Partidul Comuniștilor nu au intrat, prin alegeri, în organele de Putere Democrată, nici măcar cu un Deputat, Partidul Comuniștilor, în baza respectării conceptului științific și profund real al Democrației, invită anual, la fiecare nivel, pe reprezentanții acestora ca să-și expună opiniile și propunerile politice și social-economice proprii în cadrul Puterii și, dacă doresc, în cadrul adunărilor generale, conferințelor și Congresului Partidului.
   c. Pentru provocarea de analize și hotărîri privind modificări esențiale ale Statutului și Programului de partid ori pentru obținerea funcțiilor în Biroul Permanent, sau privind reorganizarea partidului și asocierea cu alte forțe politice, ori renunțarea la aceasta, cei interesați pot avansa –ca persoane fizice sau grup inițiator- teze, moțiuni, platforme, proiecte, care, în spirit de concurență calitativă tovărășească și de respect reciproc, ci nu de adversitate, vor fi deschis dezbătute în cadrul Partidului și în public, competența de a hotărî revenind exclusiv Congresului.
   d. Adunările generale, conferințele și congresele (ordinare și extraordinare) se convoacă de către conducătorul uninominal sau, în caz de divergență, de o inițiativă cu semnăturile a cel puțin 1/3 din numărul membrilor din organul executiv.
   e. Congresul Partidului poate hotărî afilierea în orice formă cu alte partide, iar în cazul asocierii cu organizații nepolitice, hotărîrea revine Comitetului Național.
   f. Partidul Comuniștilor își încetează activitatea ca partid de sine stătător prin hotărîrea Congresului ordinar sau extraordinar sau prin formele dispuse de lege.
            La încetarea activității, Partidul Comuniștilor poate hotărî să-și continue activitatea ca organizație politică neguvernamentală, fie înregistrată, fie neînregistrată.

Art. 9 – Libertate și Credință
Tăria și rezistența Partidului Comuniștilor în întregul său și a fiecărui Comunist se bazează pe împletirea indestructibilă dintre Libertate și Credință întru realizarea solidarității de clasă. Fiecare Comunist și organizație acționează pentru libertatea proprie și a celorlalți în cadrul Credinței depline, definită ca devotament desăvîrșit față de Patrie și Partid.
În Partidul Comuniștilor pot exista curente de opinii, cu condiţia ca acestea să nu nege Socialismul şi să nu fie de natură anti-ştiinţifică, fascistă, teroristă, religioasă, rasială, etnică, extremistă.
Extremişti sînt cei care pretind că deţin adevărul absolut şi nu acceptă existența celorlalți, teroriști sînt cei care acţionează, folosind forța sau amenințarea cu forța, pentru a se impune altora, împotriva voinţei, intereselor şi conştiinţei acelora.
            Extremiştii care folosesc violenţa de stat în acelaşi scop sînt fascişti.

Art. 10 – Patrimoniul Partidului
   a. Fondul și mijloacele inițiale se asigură de Inițiatorul Partidului Comuniștilor, din ceea ce ne-a fost pus la dispoziție de tovarășul Dincă T. Gheorghe, constănțean născut în Comuna Titești, județul Vîlcea la data de 12 martie 1920, decedat în Comuna Valea Iașului, județul Argeș, la data de 31 august 2009, Erou al clasei muncitoare, condamnat de fostul regim burghezo-moșieresc la 20 de ani de închisoare, în iunie 1941, imediat după înscrierea în Partidul Comunist Romîn și eliberat la 27 august 1944.
   b. Asigurarea permanentă a fondurilor pentru activitatea Partidului Comuniștilor se face prin:
- contribuție inițială (la înscrierea în partid) de 10 lei (cca 2,5 euro),
- cotizația lunară (plătită periodic) de 1 % din salariu sau alte venituri; 0,5 % din pensie, 1,00 leu persoanele fără venituri,
- alte contribuții și donații ale membrilor de partd sau ale susținătorilor și simpatizanților; nu se primesc de la adversari,
- realizări din activități proprii de orice natură, conform dispozițiilor legale.
- repartiții din fonduri bugetare ale statului. Partidul Comuniștilor militează pentru desființarea acestei resurse, iar cînd va obține susținerea majorității în parlament o va desființa de îndată, instituind popularizarea candidaților pentru funcții în Putere și Administrație de stat prin pavoazare, simplă, integrală și obligatorie de către primării.

Art. 11 – Reprezentarea Partidului
   a - Partidul Comuniștilor este reprezentat direct și permanent în raporturile cu orice persoane de stat sau terți (juridice și fizice) interne și externe de către Președintele Partidului, fără nicio altă delegație, reprezentarea decurgînd din înregistrarea oficială a Partidului, funcționînd principiul notorietății publice.
   b - La nivel județean și local, organizația respectivă a Partidului Comuniștilor este reprezentată de primul-secretar și, respectiv, Secretarul Comitetului.
   c – În caz de orice altă reprezentare dispusă ori aprobată, reprezentanții Partidului prezintă Delegație specială și ordin de deplasare. Pentru delegații colective se emite o delegație pe numele conducătorului.

III. AlTE  MENȚIUNI PREVĂZUTE CA OBLIGATORII
DE LEGE [2])

Art. 12  Mențiuni subînțelese de drept ca statutare
   a. Orice alte prevederi obligatorii ale Legii partidelor este considerată de la sine ca făcînd parte din Statut și produce ca atare efectul.
   b. Conferința județeană și Congresul Partidului aleg o Comisie de arbitraj formată din 3-7 membri care nu au alte funcții la nivelul respectiv și soluționează diferendele dintre membrii partidului sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului care nu au putut fi aplanate în adunarea generală și nici de Comitetul superior.
            Comisia își desemnează Președintele și Secretarul pentru întreaga durată, programîndu-și singură activitățile. Ea analizează sesizările și petițiile, iar deciziile ei devin obligatorii. Împotriva deciziilor Comisiei de arbitraj județeană se poate face apel la Comisia de arbitraj națională, iar decizia acesteia poate fi atacată numai la Congres.
   c. Hotărîrile Partidului se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, orice întrunire fiind statutară cu prezența majorității din cei convocați.
            Modificări ale Statutului și Programului politic se pot face numai cu votul calificat (75 %) din numărul celor cu drept de vot convocați la Congres sau Conferința specială.
   d. Dispozițiile obligatorii din legea partidelor se aplică întocmai de Partidul Comuniștilor în caz de fuziune, absorbție, contopire sau divizare.

IV. PERSONALITATEA  PARTIDULUI

Art. 13 – Partidul Comuniștilor, ca persoană juridică, publică, are sedii, ştampilă,  drapel, simbol, imn, deviză, ziare şi alte publicaţii, editură și tipografie proprii, precum și structură de difuzare.
 Pentru fiecare dintre acestea hotărăsc Conferinţa de constituire, Congresul sau, între congrese, Comitetul Naţional, solicitîndu-se, după caz, aprobările legale. 
Drapelul partidului este de culoare roşie, avînd în centru simbolul: Secera şi Ciocanul, exprimînd unitatea forţelor sociale fundamentale: Țărănimea și Muncitorimea. Simbolul este şi semnul electoral al partidului.
 Imnul partidului este „Internaţionala”.
 Deviza partidului este:
        Proletari, nu acceptaţi
        Să mai fiţi exploataţi !
Ziarul central al partidului este „Pentru Socialism !”

V. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

 Art. 14 - Adoptarea Statutului şi a Programului politic este de competenţa Conferinţei constitutive, iar modificarea se poate face de către Congres conform prevederilor speciale din acest statut.
Membri Partidului Comunist Romîn, care devin membri ai Partidului Comuniştilor, pot solicita recunoaşterea vechimii în partid de la data intrării în P.C.R.. Cererea va fi confirmată de Comitetul judeţean, pe baza hotărîrii Adunării Generale.
 Art. 15 - Partidul Comuniștilor nu este continuator al Partidului Comunist Romîn cu care nu are nici o legătură organizatorică; noi sîntem continuatorul Partidului Comuniștilor (Nepeceriști), reprezentăm prelungirea rezistenţei comuniste antipeceriste de dinainte de 1989 și susținem, ca pe o necesitate primordială, reactivarea PCR.
Iniţiat şi format de către Comuniști nepecerişti, Partidul Comuniștilor precizează că nu i se cuvin nici meritele şi nici criticile adresate Partidului Comunist Romîn.
Art. 16. - În cadrul Partidului Comuniștilor sau în colaborare pot funcţiona fundaţii, asociaţii, școli politice, sindicate, comitete şi comisii, permanente sau temporare, cu sau fără personalitate juridică, pentru cele care fac obiect de reglementare legală solicitîndu-se aprobările corespunzătoare.
*
 Adoptat la Conferinţa Naţională de constituire (care a avut loc la Curtea de Argeş, în data de 23 aprilie 2015), textul fiind propus de. Prof. Gheorghe I. UNGUREANU, inițiatorul Partidului.


PREȘEDINTELE PARTIDULUI,
Prof. Gheorghe Ungureanu





PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                      Să mai fiţi exploataţi !


PROGRAM   POLITIC

       idei, teze şi principii generale –

Partidul Comuniștilor este organizația politică a claselor sociale fundamentale din Romînia, Muncitorimea și Țărănimea, continuator al Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) înființat la 23 martie 1996 și radiat abuziv la 2 februarie 2014, în tot acest interval fiind supus unor represalii peceriste permanente prin repetate și lungi procese nejustificate și prin neacordarea vreunui drept legal, de către guvernarea peceristă contrarevoluționară.
***
O ISTERIE încearcă lumea: ANTI-COMUNISMUL !
Expresiile ei sînt formule lamentabile, extremiste şi fasciste, de esență nepolitică și improprie speciei Om, lăstărite din gunoaiele istoriei, de tipul: „organ de luptă împotriva comunismului”, „izgoniţi lupii !”, „comuniştii trebuie stîrpiţi !”, „într-o lume de măgari, votaţi… Calul !”
Dacă asemenea damnări îi vizează pe pecerişti (porecliţi, pe nedrept, „comunişti”), ele nu sînt altceva decît incredibile auto-denigrări, iar dacă se referă la comuniştii autentici (nepecerişti), ele nu sînt decît expresii ale neputinţei şi sfîrşirii adversarilor, ceea ce nu ne deranjează, deoarece nu ne supărăm pe cei de care ne este milă…
Esența existenței noastre este afirmarea intereselor claselor sociale fundamentale. Condamnarea altuia nu poate izvorî decît din slăbiciune; iar lupta pentru existență socială este inadmisibilă prin mijloace de comportament atavic; Forţa ori ameninţarea cu forţa încep unde sfîrşeşte Puterea !
Îi înţelegem pe sărmanii care emit atacuri bestiale, ca „apărări” specifice şi le recunoaştem dreptul la opinie; susţinem însă că, prin condamnarea altora, o entitate politică își pregătește sinuciderea !
 PARTIDUL COMUNIŞTILOR nu condamnă şi nu neagă pe nimeni. Noi afirmăm interesele oamenilor muncii, ale maselor populare, într-o ținută de concurență calitativă superioară, demnă și respectuoasă față de toți adversarii.
Teza fundamentală, pe care se bazează întreaga doctrină şi politică, este aceea că, în Politică, principala calitate este Numărul ! Indiferent cum gîndesc şi acţionează cei mulţi, ei au dreptate întotdeauna, fapt confirmat de fiecare dată, inclusiv la 22 decembrie-cel-negru, 1989, cînd, în confuzia produsă de războiul mondial împotriva Socialismului, a ieşit victorioasă (vremelnic), în mai multe ţări din Europa, contrarevoluţia antisocialistă, antipopulară şi antinaţională, inițiată, organizată și condusă (la noi) de ciocoimea peceristă.
 Premiza certă a tuturor acţiunilor impuse abuziv și acceptate, ca fapte împlinite, de oamenii muncii, a fost dorinţa de schimbare a Răului, existent în timpul regimului democrat, în activitatea peceriștilor; practic, după 22 decembrie 1989, a fost schimbat, exclusiv şi aproape total, Binele, realizat masiv și permanent, programatic, timp de peste 45 de ani…
Care este acest Bine ?
În anii de practică social-economică, Socialismul a realizat pe pămîntul vechii Dacii, pentru masele populare –în ciuda erorilor, greșelilor, abuzurilor, neîmplinirilor, denaturărilor, degradărilor, deturnărilor și trădărilor, utilizate de noua burghezie, ciocoimea peceristă- obiective pe care oamenii muncii nu le pot abandona şi nu le pot uita, precum:
1.      Cel mai înalt nivel de trai material şi spiritual din Istorie, cu loc de muncă și locuință asigurate gratuit de statul democrat;
2.      Cel mai înalt nivel de cultură, educație, civilizaţie, asigurare sanitară și socială din Istorie, inclusiv pentru specialiştii de înaltă calificare, împlinite gratuit de statul democrat;
3.      Cel mai larg şi mai profund cadru legal democratic în esenţa sa noţională, cînd oamenii muncii erau numiți ”minunata clasă muncitoare”, ci nu ”prostimea”;
4.      Ordine şi siguranţă socială, respect pentru om şi moralitate, nemaicunoscute în Istorie, cu sancționarea persoanelor și minorităților deviante;
5.      Adîncirea şi consolidarea independenţei, aceasta concretinzîndu-se, în teritoriul dat, prin urcarea tuturor treptelor: militară (1958), ideologică (1964), politică (1968) şi economică (1989), consfinţind victoria deplină a Socialismului, devenit, din această cauză, ţinta agresiunii internaţionale finalizată cu Noaptea Neamului, începută la 22 decembrie-cel-negru (1989).
PARTIDUL COMUNIŞTILOR, ca organizaţie politică revoluţionară a claselor sociale fundamentale –Muncitorimea și Țărănimea- este deschis pentru toți oamenii muncii, de la oraşe şi sate, care condamnă exploatarea, asuprirea și înrobirea, acţionînd organizat şi conştient, în cadrul constituţional, pentru înlăturarea efectelor contrarevoluţiei şi reluarea construirii celei mai democratice şi umane societăţi cunoscute în istorie – Socialismul.
Indiferent de poziţia pe care o ocupă în raport cu celelalte forţe politice, antrenat sau nu în activitatea Puterii şi Administraţiei Statului, PARTIDUL COMUNIŞTILOR îşi asumă îndatorirea de a milita pentru realizarea obiectivelor care să asigure apărarea intereselor sociale ale maselor populare, precum și pe cele naționale ale întregului popor.
În funcţie de condiţiile concrete și de etapele dezvoltării, obiectivele imediate și cele de perspectivă medie și îndelungată se stabilesc şi se precizează în Programe speciale (pentru confruntare electorală, pentru activitate parlamentară –în opoziţie sau în majoritate- pentru guvernare etc.), dar, în orice împrejurare, PARTIDUL COMUNIŞTILOR urmăreşte instaurarea Puterii Democrate prin respectarea esenţei Doctrinei Comuniste: care este Doctrina Libertății Totale, Depline și Definitive, Complexe, Unice și Unitare și constă în următoarele principii fundamentaliste:
A.     Neacceptarea exploatării omului de către om sau de către stat, a asupririi naționale și a înrobirii individului și comunității;
B.     Justiţie socială bazată pe Muncă şi retribuţie egală (principial), diferenţiată în raport de nivelul pregătirii profesionale şi de rezultatele muncii, evidenţiate de o reală concurenţă calitativă, nu speculativă; în întreaga activitate productivă și de repartiție, în Socialism, se aplică principiul marxist-leninist ”De la fiecare după Capacitate, fiecăruia după Muncă”. Orice retribuție a tuturor angajaților este nesecretă; nimeni, nici întreprinzătorii particulari, nu pot oferi salarii în afara grilei stabilită de stat, căci toate salariile sînt suportate de întregul popor, prin prețuri.
În faza superioară a orînduirii democrate se va aplica principiul ”De la fiecare după Capacitate, fiecăruia după nevoi”; apreciem că această fază va începe peste mai multe secole și, probabil,  numai după generalizarea Socialismului pe planetă, sau în cele mai importante țări, înlăturîndu-se astfel sursa agresiunilor și războaielor care sugrumă multe zeci de procente din bugetele statelor;
C. Democraţie autentică –principiu suveran al organizării social-economice şi politice- prin garantarea Puterii poporului, adică a celor mulţi fără de care nu poate exista democrație, folosind pîrghiile specifice: alegeri libere şi posibilitate deplină de afirmare pentru orice alternativă politică (inclusiv pentru cele de dreapta), necenzurată decît de votul popular.
Democraţia autentică este dezideratul politic major al perioadei post-decembriste, caracterizată printr-un regim despotic, de esenţă feudalo-ecleziastică, existînd practic cea mai cruntă reprimare a alternativei politice, unică în lume; evident pentru oricine, care nu este certat cu Adevărul, că sîntem singura ţară din lume în care nu poate să existe și să activeze oficial, cu drepturi electorale, un partid democrat (al comuniștilor);
D. Abordarea ştiinţifică a tuturor problemelor din natură, societate și gîndire;
E. Libertate deplină pentru orice iniţiativă şi acţiune (care nu vatămă pe alţii); sentimentele, opiniile şi viaţa intimă nu pot fi cenzurate. Partidul Comuniștilor nu are inamici, exceptîndu-i (vremelnic) pe peceriștii trădători (atîta vreme cît nu acționează sub numele propriu, P.C.R.), dar nu acceptă existența partidelor care nu își definesc clasa/ categoria socială –fără de care nu sînt partide, ci găști de interese egoiste de esență infracțională- sau care ar fi de natură religioasă, etnică, fascistă, teroristă și extremistă.
 PROGRAMUL POLITIC GENERAL -care va fi definitivat de primul Congres al Partidului- şi Programele speciale vor concretiza aceste idei, teze şi principii generale în scopul:
I. Asigurării pătrunderii oamenilor muncii în toate organismele Puterii  (Consilii, locale și județene, Parlament) și cele alese din Administrație (Primării, Preşedinţie), inclusiv în Uniunea Europeană, cît timp aceasta ne cuprinde, pentru a bloca astfel: degradarea întregii vieţi social-economice a poporului, instaurarea de organisme suprastatale, absolut inadmisibile și îmbrîncirea țării în conflicte și războaie care nu sînt ale noastre;
            II. Oprirea fenomenului de transformare a ţării în colonie a imperiilor neocolonialiste european, (nord)american sau mondial și chiar regiune a acestora ori guantanamă a hoardelor fasciste din NATO și servicii secrete,
-         Condamnăm intervenția armată din 1918, alături de alți agresori, împotriva Republicii Sovietice a Ungariei,
-         Nu acceptăm importul/ exportul de revoluție/ contra-revoluție;
-         Milităm pentru reorganizarea Internaționalei Comuniste, ca centru internațional de prezentare, analiză și interpretare a Doctrinei și Practicii social-economice a partidelor comuniștilor, fără structură și organe de conducere.
           III. Ieșirea din imperiul european și din blocul militar agresiv de tip fascist NATO, redobîndirea și menţinerea suveranităţii, independenţei și unității Statului, potrivit prevederilor constituționale, grav violate de guvernarea post-decembristă; reactivarea granițelor, cu control sever la intrare și ieșire din țară.
            IV. Abandonarea sistemelor actuale de calendare și promovarea Calendarului Erei Democrate care a debutat prin victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, cu anul I E.D. stabilit la 7 Noiembrie 1/ 1917;
V. Proiectarea împlinirii Dezideratului Naţional: unitatea deplină pe pămîntul vechii Dacii, îndepărtarea poreclei denigrante pentru Popor și Țară, a tezelor devastatoare privind formarea Poporului și a Limbii, restabilirea numelui real străvechi al celui mai vechi și mai mare stat din Europa – DACIA, singurul existent încă, dar denumit prin porecle;
VI. Milităm pentru înlăturarea despotismului minorităților și crearea cadrului legal pentru promovarea majorităților, pentru care se vor realiza (notăm exemplificativ):
-             Reprezentarea, exprimarea, apărarea și promovarea intereselor fundamentale ale celei mai mari minorități etnice din Romînia, RUDARII, singura categorie etnică din întregul spațiu Dacic susținătoare voluntară și permanentă că sînt Daci,
-             Finalizarea acțiunii de dezrobire a țiganilor, gravă problemă social-politică rămasă în suspensie din anii 1860 (din timpul marelui Domn Patriot, Erou-Național, Alexandru Ioan Cuza),
-             Orice personalitate a Statului va avea interdicție totală de a se exprima oficial în altă limbă decît cea națională,
-             Școala va redobîndi statutul de Altar Național; întreaga activitate instructiv-educativă, total restructurată, va fi subordonată întru totul adevărurilor științifice, în respectarea Manifestelor Umaniste (promovate de O.N.U.) din 1933, 1973, 2003,
-             Instituirea de organe de presă (ziar, tv, radio, internet) de stat, gratuite pentru fiecare familie, cu alocare permanentă de spații egale pentru fiecare partid politic și interzicerea (în acest sistem) de emisiuni comerciale, imorale, antipatriotice și neștiințifice,
-             Libertatea fiecărei persoane și comunități va fi cenzurată numai de datoria de a asigura libertatea celorlalți,
-             Familia va redeveni nucleul fundamental sfînt, întemeiat pe Credință, conform tradiției multidecamilenare a Poporului Dac, adică fidelitatea față de Patrie, față de conducătorul legitim și față de partenerii de viață;
-             Revizuirea, în substanța lor esențială, a Constituției și multitudinea infinită a legilor burghezo-moșierești anti-democrate. Primele legi care vor fi adoptate în prima zi de Putere Democrată vor institui: prețul unic la toate produsele de același fel, pentru stimularea concurenței calitative specifică regimului democrat și ecart maxim de 1 % pentru toate băncile, pînă la eliminarea celor străine și apoi a celor private,
-             Promovarea de măsuri speciale extraordinare pentru creșterea accelerată a populației și eliminarea totală a șomajului, cel mai negru cuvînt din existența social-economică,
-             Revenirea masivă la ocupațiile tradiționale –agricultura, creșterea animalelor, a pomilor, industria țărănească și reconstrucția industriei, în primul rînd a celei producătoare de mașini- cu eliminarea firmelor străine de pe pămîntul Patriei
***
Notă: Text adoptat la Conferinţa Naţională de la Curtea de Argeș, pentru constituirea PARTIDULUI COMUNIŞTILOR din 23 aprilie 2015, în baza proiectului propus de Prof. Gheorghe UNGUREANU, Inițiatorul Partidului Comuniștilor
PREȘEDINTE,
    Prof. Gheorghe Ungureanu



PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                                Să mai fiţi exploataţi !

                             
Lista fondatorilor
-la 23 aprilie 99 e.d./ 2015-

Județul Argeș
1.      Ungureanu I. Gheorghe – Comuna Cicănești, satul Urechești
  1. Ursu Gh. Ion Cristinel - Comuna Băiculești, satul Valea lui Enache
  2. ILIE F. Ion – Oraș Curtea de Argeș
  3. ILIE I. Cornel – Oraș Curtea de Argeș
  4. Dobre I. Florin – Comuna Stîlpeni, satul Rădești
  5. Ionescu Zamfir – Oraș Curtea de Argeș
  6. Szasz-Paraschiv Maria – Oraș Curtea de Argeș
  7. Ungureanu I. Aureliu – Comuna Cicănești, satul Urechești
  8. Nicolau Gh. Cristian – Oraș Curtea de Argeș
  9. Szasz-Paraschiv Francisc-Marius – Oraș Curtea de Argeș
  10. Georgescu Ana-Maria – Oraș Curtea de Argeș
  11. Grigorescu Florian – Oraș Curtea de Argeș
  12. Szasz-Paraschiv Francisc – Oraș Curtea de Argeș
  13. Paraschiv Elena-Carmen – Oraș Curtea de Argeș

Județul Brăila
  1. Tomulescu Iulian – Oraș Însurăței
  2. Badiu Ionel – Comuna Gropeni
  3. Badiu Marițica – Comuna Gropeni
  4. Draghici Nicolae – Comuna Tufești
  5. Tomulescu Marioara – Oraș Însurăței
  6. Grecu Alexandra – Oraș Însurăței
  7. Punga Fanica – Oraș Însurăței
  8. Popa Victor Aurelian – Comuna Bertești de Jos
  9. Ciuperca Mircea – Oraș Însurăței
  10. Bratu Aurelian – Oraș Însurăței
Orașul București
  1. Ignatencu Petre – Sector III
  2. Zbăganu Gheorghiță –
  3. Netcu Florin Cristi –
  4. Covaci Ion
  5. Coman Voicu
  6. Lungu Liviu – Sector I
  7. Dincă Dumitru – Sector V

Județul Constanța
  1. Stroici Doina – Comuna Eforie, sat Eforie Sud
  2. Cuciumita Ioan – Oraș Cernavodă

Județul Dîmbovița
     1. Hotinceanu C. Ion – Oraș Tîrgoviște

Județul Galați
  1. Buligă Laurențiu Daniel – Oraș Galați

Județul Suceava
  1. Crețu Vasile – Comuna Botoșana

Județul Tulcea
  1. Dăuceanu St. Matei – Oraș Tulcea
  2. Dăuceanu M. Liviu – Oraș Tulcea
  3. Balaican Șt. Gheorghe – Oraș Tulcea
  4. Balaican Șt. Costică – Oraș Tulcea
  5. Topală P. Nicușor – Oraș Tulcea
  6. Ali Ghiuzel – Oraș Tulcea
  7. Moldoveanu Dumitru –Oraș Tulcea
  8. Dănilă Elena – Oraș Tulcea
  9. Dănilă Chița – Oraș Tulcea
  10. Balaican Șt. Ion – Oraș Tulcea

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                      Să mai fiţi exploataţi !


                             
      Comitetul Național (Provizoriu)
-23 aprilie 98 e.d./ 2015-


1.     Ungureanu I. Gheorghe, Argeș, Președinte
2.     Bratu  Aurelian, Brăila
3.     Dincă  Dumitru, București
4.     Stroici  Doina, Constanța
5.     Hotinceanu C. Ion, Dîmbovița
6.     Buligă Laurențiu Daniel, Galați
7.     Crețu  Vasile, Suceava
8.     Dăuceanu St. Matei, Tulcea
9.     Georgescu  Ana-Maria, Argeș

PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe Ungureanu

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi

Să mai fiţi exploataţi !                                                                                                                

 Nr. 1   din 23 aprilie 2015                                      

Nr. dosar: 15.486/3/2015 din 29 aprilie 2015

                        Secția a III-a Civilă Complet  F U 9

C ă t r e,
Tribunalul București
-cerere pentru înregistrare Partid Politic-

Tovarășe Președinte,

            PARTIDUL COMUNIȘTILOR, constituit la data de 23 aprilie 2015 în Conferința de Constituire care a avut loc în Orașul Curtea de Argeș, avînd sediul în Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12, județul ARGEȘ, reprezentat de:
-         tovarășul Ungureanu I. Gheorghe, în calitate de Președinte, avînd domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
-         tovarășa Georgescu Ana-Maria, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Petrești nr. 1, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 712711, eliberată la data de 30 august 2010, de către SPCL Curtea de Argeș, cu CNP 2.02.08.06.03.334.2,
-          tovarășul Nicolau Gh. Cristian, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Ghioceilor nr. 35, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 627082, eliberată la data de 3 aprilie 2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP 1.64.01.04.03.307.2,
-         tovarășul ILIE F. Ion, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Poștei nr. 51, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 353857, eliberată la data de  18 mai 2004 de către Municipiul Curtea de Argeș, cu CNP 1.38.08.24.03.307.2,
solicităm ca, prin hotărîrea pe care o veți pronunța, să dispuneți înregistrarea Partidului Comuniștilor ca partid politic în registrul special al partidelor politice.
Anexăm la prezenta următoarele documente:
1.      Statutul Partidului aprobat la Conferința de Constituire din data de 23 aprilie 2015, original,
2.      Programul Partidului aprobat la Conferința de Constituire din data de 23 aprilie 2015, original,
3.      Actul de Constituire din data de 23 aprilie 2015 și Lista Susținătorilor, original,
4.      Declarație privind asigurarea sediului și a fondurilor pentru începerea activității Partidului,original,
5.      Dovada deschiderii contului bancar, original,
6.      Chitanța seria AA nr. 201353210, eliberată de Primăria Curtea de Argeș la data de 28 aprilie 2015, pentru 300 lei reprezentînd taxa de timbru, original.
Depunem și cîte o copie xerox din toate documentele menționate, pentru comunicare.
În drept:
-         dispozițiile Legii partidelor politice nr. 14/ 2003, așa cum a fost modificată și publicată la 1 septembrie 2012 și
-         Decizia Curții Constituționale din 26 februarie 2015 privind neconstituționalitatea alin. 3 al art. 19 din lege.
Față de acestea, vă rugăm să constatați și să rețineți că Partidul Comuniștilor întrunește toate condițiile prevăzute de lege pentru înregistrare și, în consecință, să dispuneți înregistrarea lui în registrul special al partidelor politice.
PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe UNGUREANU
Membri Fondatori:
1. Georgescu Ana-Maria
2. Nicolau Gh. Cristian
3. ILIE F. Ion

ROMÎNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA a III-a CIVILĂ
   Dosar nr. 15.486/ 3/ 2015

Sentința civilă nr.  26 P
Ședința publică din 29. 06. 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: Ionela ION
Grefier: Claudia Băltărețu

            Din partea Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București- participă procuror Mihai Mocanu.
           
Pe rol soluționarea cererii formulată de petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR reprezentat de membrii fondatori Georgescu Ana Maria, Nicolau Gh. Cristian și ILIE F. Ion, avînd ca obiect acordare personalitate juridică.
            La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR prin președinte Gheorghe Ungureanu legitimat cu CI seria AS nr. 911027 eliberată la 21. 06. 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș și membrii fondatori Georgescu Ana Maria personal, legitimată cu CI seria AS nr. 712711 eliberată la 30. 08. 2010 de către SPCLEP Curtea de Argeș, Nicolau Gh. Cristian personal, legitimat cu CI seria AS nr. 627082, eliberată la data de 03. 04. 2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș și ILIE F. Ion personal, legitimat cu CI seria AS nr. 353857 eliberată la 18. 05. 2004 de către Municipiul Curtea de Argeș.
            Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
            S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează tribunalului faptul că s-a depus la dosarul cauzei dovada publicării îngtr-un ziar de largă circulație, a cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze.
            Petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR, prin președinte Gheorghe Ungureanu, arată că dorește ca, în temeiul art. 4 din Legea partidelor politice, să precizeze oral faptul că Partidul Comuniștilor, a cărui înregistrare se solicită, se organizează și funcționează la nivel național. Se arată faptul că precizarea făcută astăzi oral nu este menționată în Statutul petentului.
            Tribunalul ia act de faptul că Statutul PARTIDULUI COMUNIȘTILOR nu cuprinde precizarea făcută astăzi oral de către președintele acestui partid, în sensul că Partidul Comuniștilor, a cărui înregistrare se solicită, se organizează și funcționează la nivel național.
            Părțile, avînd pe rînd cuvîntul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
            Reprezentantul Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București- avînd cuvîntul, consideră cauza în stare de judecată și solicită tribunalului acordarea cuvîntului pe fondul cererii deduse judecății.
            Namaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă părților prezente cuvîntul asupra fondului acesteia.
            Petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR, prin președinte Gheorghe Ungureanu, solicită tribunalului admiterea cererii, în sensul înregistrării Partidului Comuniștilor în Registrul special, avînd în vedere faptul că sînt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 din Legea partidelor politice.
            Petenta Georgescu Ana Maria, prezentă personal, arată că nu are o poziție proprie, fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
            Petentul Nicolau Gh. Cristian, prezent personal, de asemenea, arată că nu are o poziție proprie, fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
            Petentul ILIE F. Ion, prezent personal, de asemenea, arată că nu are o poziție proprie, fiind de acord cu solicitările președintelui Partidului Comuniștilor.
            Reprezentantul Ministerului Public –Parchetul de pe lîngă Tribunalul București- avînd cuvîntul, solicită tribunalului admiterea acțiunii, avînd în vedere faptul că sînt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și înregistrarea acestuia în Registrul special.
            Tribunalul reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

            Asupra cauzei civile de față:
            Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29. 04. 2015, petentul Partidul Comuniștilor, prin președinte Gheorghe Ungureanu și membrii fondatori Georgescu Ana Maria, Nicolau Gh. Cristian, ILIE F. Ion, a solicitat ca pe baza hotărîrii judecătorești ce se va pronunța să se dispună înregistrarea în Registrul Partidelor Politice din Romînia a partidului purtînd denumirea ”Partidul Comuniștilor”.
            În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
            La cerere, petentul a anexat înscrisuri justificative: statutul partidului, programul partidului, actul constitutiv al partidului, lista semnăturilor de susținători, semnul partidului.
            Analizînd înscrisurile depuse la dosarul cauzei și dispozițiile speciale ale Legii nr. 14/ 2003, astfel cum a fost modificată, tribunalul reține următoarele:
            Se observă, din analiza statutului și programului partidului, că se militează pentru o societate de tip socialist, scopul fiind reinstaurarea regimului comunist, a cărui înlăturare s-a dorit de către societatea romînească și care, s-a realizat ca urmare a Revoluției din decembrie 1989.
            În acest context se poate constata că prin ideologia precizată atît în stataut cît și în programul partidului se urmărește un scop ce contravine principiilor de bază ale noii societăți democratice, scop ce vizează trecerea la o societate de tip socialist.
            Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legii nr. 14/2003 astfel cum a fost modificată, pot funcționa partidele politice, constituite potrivit legii și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democratice constituționale, fiind interzise partidele politice care prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. 7, art. 40 alin. 2 sau alin. 4 din Constituția Romîniei, republicată.
            Or, prevederile din Statutul și Programul Partidului Comuniștilor, depuse în cauză, în sensul realizării societății socialiste a întregului popor și care să intervină în orice domeniu economic, se poziționează în mod clar în contra prevederilor dispozițiilor speciale anterior menționate, cît și cele constituționale.
            Totodată, tribunalul mai constată că prin sentința civilă nr. 1099/ 13. 05. 2014, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 15.923/ 3/ 2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 48 A din 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus dizolvarea Partidului Comuniștilor Nepeceriști, denumirea fiind preluată în programul petentului, situație ce vine în contradicție cu prevederile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, astfel cum a fost modificată.
            Față de aceste considerente, tribunalul va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
            Respinge cererea formulată de petentul PARTIDUL COMUNIȘTILOR cu sediul în Curtea de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc. A, et. 4, ap. 12, județ Argeș reprezentat de membrii fondatori Georgescu Ana Maria, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, str, Petrești nr. 1, județ Argeș, Nicolau Gh. Cristian, domiciliat în oraș Curtea de Argeș, str. Ghioceilor nr. 35, județ Argeș și ILIE F. Ion domiciliat în Oraș Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județ Argeș.
            Cu apel în 5 zile de la comunicare.
            Pronunțată în ședință publică, azi 29. 06. 2015.

PREȘEDINTE                                                        GREFIER
Ionela ION                                                               Claudia Băltărețu

Red. I.I.
Dact. D.D.
03. 09. 2015   

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                                                              Să mai fiţi exploataţi !

 Nr.             11                                 

                                     din 16 septembrie 2015 
===============================================                                              
C ă t r e,
Curtea de Apel București

PARTIDUL COMUNIȘTILOR, avînd sediul în Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12, județul ARGEȘ, prin prof. Ungureanu I. Gheorghe, în calitate de Președinte, cu domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
            Reprezentat de membrii fondatori
-         tovarășa Georgescu C. Ana-Maria, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Petrești nr. 1, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 712711, eliberată la data de 30 august 2010, de către SPCL Curtea de Argeș, cu CNP 2.02.08.06.03.334.2,
-          tovarășul Nicolau Gh. Cristian, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Ghioceilor nr. 35, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 627082, eliberată la data de 3 aprilie 2009 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP 1.64.01.04.03.307.2,
-         tovarășul ILIE F. Ion, în calitate de membru fondator, cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, strada Poștei nr. 51 județul Argeș, legitimat cu CI seria AS nr. 353857, eliberată la data de  18 mai 2004 de către Municipiul Curtea de Argeș, cu CNP 1.38.08.24.03.307.2,
DECLARĂM APEL împotriva sentinței civile nr. 26 din 29 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015, prin care s-a respins cererea noastră de acordare personalitate juridică și înregistrare ca partid politic în Registrul special.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond și-a abandonat rolul ei de instanță învestită cu cererea de acordare a personalității juridice a unui partid politic și înregistrarea acestuia în Registrul special, transformîndu-se în instanță de controlare a activității partidului (care nu poate fi decît post factum, ci nu ante factum și… eventuală !) și cenzurarea acesteia pe considerente neconstituționale, ceea ce excede esențial și fundamental cererii cu care a fost învestită, pe care o respinge printr-un text specific de lălăială propagandistică proprie politicienilor antidemocrați, situată în zona nesocotirii (și necunoașterii ?) dispozițiilor elementare ale legii referitoare la înregistrarea unui partid politic. Aceasta și pentru că înregistrarea unui partid politic s-a dispus neconstituțional prin legea specială, încălcîndu-se prevederile Constituției și ale legii de organizare judecătorească, acțiunea de înregistrare fiind, de drept și de fapt, de natură strict administrativă, neavînd nimic în comun cu activitatea Justiției.
De altfel, respingerea cererii de înregistrare se face, aberant, în ciuda faptului că instanța constată și reține că ”… petentul a anexat înscrisuri justificative…” și le enumeră (alineatul ultim din pagina 2), fiind cele prevăzute în art. 18 din Legea nr. 14/2003.
După aceasta, lansîndu-se în ”analiza statutului și programului partidului” –întreprindere cu care NU a fost învestită- instanța își expune nu numai poziția de dependență totală față de forțe reacționare și antidemocratice, ci și retardul cognitiv și atitudinal, adversitatea față de legea specială, Constituție, Convenția Europeană și hotărîri speciale ale CEDO (inclusiv privind condamnarea Romîniei în hotărîrea nr. 3 din 3 februarie 2005), prin necunoașterea conținutului noțional elementar al termenilor și sintagmelor, ceea ce o conduce la  formularea, pentru noi, a unui proces de intenție, pretinzînd că-l extrage din  textul nostru și notează ”scopul fiind reinstaurarea regimului comunist”.
Fără să ne mai referim și la alte aberații, atenționăm că, științific, doctrinar, legislativ și practic niciodată nu s-a pus problema ”reinstaurării” regimului comunist pentru simplul fapt că acesta nu a existat niciodată și nicăieri în istoria cunoscută a omenirii; el va face obiect de preocupare teoretică și de practică revoluționară abia peste mai multe sute de ani, după parcurgerea de către întreaga omenire a etapei Socialismului…
Cît privește constatarea că partidul ”militează pentru o societate de tip socialist”, aceasta este esența și rațiunea de a fi a partidelor: să militeze pentru organizarea societății potrivit aspirațiilor claselor/categoriilor sociale pe care le reprezintă –cum deja a stabilit, repetat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cum acționează zeci și sute de partide din cuprinsul Uniunii Europene (care nu sînt și nu pot fi dirijate de instrucția și raționamentul aberante ale instanței de la… Tribunalul București !). 
Notăm violarea evidentă a legii prin sentința apelată, privind dreptul nostru la asociere, ceea ce rezultă din următoarele:
  1. În drept:
-         dispozițiile legale exclusive pentru înregistrarea partidului politic sînt prevăzute în ”Capitolul IV - Înregistrarea partidelor politice”, articolele 18-21 din Legea nr. 14/2003, așa cum a fost modificată în 2015, total desconsiderate de către instanța de fond, în ciuda faptului că avea deja observarea pertinentă a lor prezentată în ședința publică de către reprezentantul Ministerul Public, spre onoarea sa, ca reprezentant al Statului Romînia;
-         dispoziția expresă a legii –pe care nu o putea abandona nici măcar un funcționar ne-jurist cu șapte clase- este clară: ”Art. 18 (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul București următoarele documente”; Ci nu și dovezile eventualei activități… viitoare !
- ”Art. 20 (1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public”;.
- ”Art. 21 (1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic”.
   2. În fapt:
- Instanța de fond nu s-a referit deloc la prevederile legale (art. 18-21 din Legea nr. 14/2003) –cum a făcut-o, legal și profesionist, procurorul care a reprezentat cu onoare Ministerul Public- deși era învestită cu cerere pentru înregistrarea, ci nu pentru judecarea activității (eventuale) a partidului;
- Noi am depus la dosar toate documentele cerute de lege, enumerate expres la art. 18, alineatele 1 și 3, așa cum a constatat reprezentantul Ministerului Public, dar instanța de fond nu a avut ochi pentru aceasta, manifestînd totală cecitate profesională;
- În loc să examineze ”cererea de înregistrare”, cum dispune legea, instanța de fond a cotrobăit prin arhive și prin zona de retenție a memoriei capacitată la învățămîntul politico-ideologic –neștiințific și antidemocrat- activată spontan și imprimînd apoi pe hîrtia generoasă aberații apocaliptice, esențialmente antiprofesionale. De altfel, tovarășa Președintă a surprins pe toată lumea din sală prin tonul irascibil, violent, lipsit de deferența pe care i-o impunea caracterul solemn al ședinței, dur, șicanator, de adversar, asociat cu o grimasă potrivită acestuia, total deosebit de ținuta firească adoptată la celelalte cauze din aceeași ședință;
- În loc să se pronunțe asupra cererii de înregistrare a partidului, după ce constată, din dosar, că aceasta îndeplinește toate condițiile expres prevăzute de lege, instanța de fond cotrobăie prin propria memorie și aversiune politică anti-democrată dezonorîndu-se prin respingerea cererii, ”justificată” prin invocarea unor legi speciale și a unor dispoziții constituționale care nu au nicio legătură cu cauza înregistrării partidului (ele referindu-se la eventuala activitate viitoare, total eronat înțeleasă și proiectată în zona intelectuală și afectivă de declarata adversară a noastră, Președinta instanței, care, în fapt și în relația verbală cu noi a respins cu vehemență preceptul moral și profesional al magistratului ”sine ira et studio”).
- Între croșetările considerentelor penibile prezentate de instanță pentru respingerea cererii noastre este și aceea că ”denumirea –partidului care este Partidul Comuniștilor- fiind preluată în programul partidului” referindu-se la Partidul Comuniștilor (Nepeceriști) =altă denumire != aceasta fiind încă o dovadă că instanța vrea să ne cenzureze (și o face prin dispozitivul sentinței) ideile și sentimentele, atitudine tipic peceristă, dovedită și prin termenul de judecată stabilit (la DOUĂ LUNI de la depunerea cererii), precum și prin redactarea hotărîrii (la peste DOUĂ LUNI) de la pronunțare (apreciați, vă rugăm, cu raportare la termenele scurte prevăzute de lege pentru materia cauzei).
            Adăugăm ciudățenia ilogică (și ilegică), autodenigratoare și contraproductivă, pe care n-ar comite-o și n-ar exprima-o nici un școlar din gimnaziu, confundînd Petentul din cazul înregistrării (Partidul Comuniștilor) cu eventualul Petent din cazul cenzurării unei activități/inactivități (Ministerul Public). Oare, nimeni nu se ocupă de competența intelectuală și profesională a magistraților ?!?
Față de acestea, sentința este ilegală și neîntemeiată, instanța transformîndu-se în bumerang pecerist, menit să înlăture orice activitate politică, alta decît cea a partidului clasei sociale dominante, drept satrap totalitar, așa cum a făcut împotriva noastră (și a altora) în toată perioada 6 martie 1945 – 16 septembrie 2015.
            Vă rugăm să admiteți apelul și, ca urmare, să schimbați în tot sentința civilă nr. 26 din 29 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București, dispunînd, în consecință, admiterea cererii noastre de acordare a personalității juridice și înregistrarea Partidului Comuniștilor în Registrul special al partidelor politice.
            Vă rugăm să stabiliți taxa de timbru, pe care o vom achita pînă la termen.
            Depunem una copie a prezentei pentru comunicare.
            Solicităm judecarea cauzei și în lipsă.

                        PREȘEDINTE,
                        Prof. Gheorghe UNGUREANU
           
Membri Fondatori:
1. Georgescu C. Ana-Maria
2. Nicolau Gh. Cristian
3. ILIE F. Ion

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                                                              Să mai fiţi exploataţi !

 Nr.             2                                   

                                     din 10 ianuarie 2016      
===============================================           
                                                                                   
C ă t r e,
Curtea Constituțională a Romîniei

PARTIDUL COMUNIȘTILOR, avînd sediul în Orașul Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor bloc E 2, scara A, etajul IV, apart. 12, județul ARGEȘ, prin prof. Ungureanu I. Gheorghe, în calitate de Președinte, cu domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160, județul Argeș, legitimat cu CI seria AS, nr. 911027, eliberată la data de 21 iunie 2013 de către SPCLEP Curtea de Argeș, cu CNP 1.42.03.05.03.308.1,
            Vă solicităm ca, prin hotărîrea pe care o veți pronunța, să constatați că prevederile Legii nr. 14/ 2003, privind partidele politice, sînt neconstituționale în sensul pe care îl vom concretiza, dînd posibilitate instanțelor să săvîrșească abuzuri grosolane, datorită neclarității textelor, impreciziei, lipsei de sistematizare în economia și structura legii, aceasta cuprinzînd prevederi din două domenii diferite, fără nicio legătură între ele, fiecare fiind de competența altei instanțe, cu alte Părți active, în drept să promoveze acțiunea
            Cele două domenii privesc:
1. înregistrarea partidului, care este o simplă formă administrativă anterioară activității,  ante factum” (pe care ar trebui să o execute o instituție administrativă, fără nicio imixtiune a Justiției); și
2. analizarea, interpretarea, judecarea activității deja desfășurate, pentru a constata dacă ea corespunde Statutului și Programului depuse la înregistrare și, desigur, prevederilor legale, acțiune evident ”post factum”, inadmisibilă ”ante factum”. Fiind posibile încălcări ale legii, deci stricarea echilibrului normal dintre persoane (fizice și juridice), o instituție a statului (Parchetul) cere, în acest caz, Justiției să ia măsurile legale, dacă se face dovada că, prin activitatea depusă, pînă la promovarea cererii, Partidul a încălcat legea.
            În primul caz, Partea activă, Reclamantul, care promovează acțiunea, este Partidul, iar în al doilea caz, partea activă, care promovează acțiunea este Ministerul Public. Judecătorul care a judecat cererea noastră de înregistrare nu a putut înțelege acest lucru simplu (accesibil și unui neinițiat care a promovat șapte    clase !), chiar în ciuda faptului că reprezentantul Ministerului Public a precizat că ”sînt întrunite condițiile legale pentru înregistrarea Partidului”.
            Excludem de plano că ar mai exista judecători –ca în urmă cu vreo 65-70 de ani- cu numai șapte clase, astfel că ne (și Vă) întrebăm:
I. De ce s-au violat (poate numai în cazul nostru în anii 1996-2014)
   1. a) - textele Constituției:
       b) - textele legii speciale:
- Legea Curții Constituționale (singura instituție care se poate pronunța în acest sens, ci nu tribunalul !): ”f) hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic. (art. 11, alineatul 1, litera A, litera f)
       c) - textele Convenției Europene (superioare Constituției, prin voința acesteia):
   2. - Doctrina în materie:
   3. a) - Practica europeană:
       b) - Practica proprie (chiar a Tribunalului București)
II. De ce instanța și-a abandonat rolul –dat neconstituțional !- de înregistrare a Partidului la cererea acestuia, practicînd, contra legii, prin exces total și aberant, analizarea și pronunțarea asupra activității trecute a Partidului –inexistentă, pînă la înregistrare !- ca și cum ar fi cerut-o Parchetul, sancționînd o eventuală intenție, un sentiment, un proiect intelectual sau moral și, astfel, instanța de fond și-a depășit atribuțiile, înlocuind, cu de la sine putere, instituții din domenii care nu-i aparțin și care, evident, exced competența sa. Ceea ce -după cum știm din anii 1996-2015- provine din atitudine proprie de gîndire, de simțire, de moralitate, de intelect, de politică și de ideologie anti-democrată; iată ceea ce caracterizată hotărîrea instanței de fond, aspect care pune blazon de stigmat pe întreaga justiție, de unde datoria, care vă revine ca instanță de control judiciar și politic superior, să înlăturați acest blazon asfixiant autodenigrator.
Știți, desigur, că nu există entitate națională -poate chiar înainte de biserică- permanent și pretutindeni blamată, ca justiția, aceasta, după cum ne apare, se justifică pe hotărîri ca aceea care este acum adusă în fața dv. = sentința civilă nr. 26 din 29 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015= prin care s-a respins cererea noastră de acordare a personalității juridice și înregistrare ca partid politic în Registrul special.

            Răspunsurile la aceste întrebări nu pot fi decît una și aceeași formulare: pentru că Legea partidelor politice este esențial anti-constituțională, ea reglementînd într-un text unic două domenii nu numai diferite, ci opuse, aparținînd, în mod normal, altor părți ale sistemului de organe ale statului.
            Notăm că și textul Legii fundamentale conține texte superficiale, eliptice, neelaborate suficient. Între acestea fiind cele privind Administația, ca autoritate de stat, insuficient definită și, mai ales Justiția a cărei definire lipsește cu desăvîrșire.
            De la această insuficiență în redactare, chiar autorii proiectului Constituției [3]) au simțit nevoia să se explice ulterior, nereușind, probabil, să-i lămurească pe legiuitori. Cităm, ca probă din Doctrină, textele:
- 1. ”… înfăptuirea justiției se caracterizează prin faptul că ea reprezintă o activitate de căutare și stabilire a ceea ce este just în cadrul unei proceduri bazate în principal pe contradictorialitate” (s.n.) și
2. ”… actul de justiție este, în ultimă analiză, tot un act de aplicare a legii, însă în scopul soluționării unui conflict de interese[4]) (s.n.)
            Dar înregistrarea unui partid nu reprezintă un conflict de interese, ci este o simplă formalitate administrativă, transformată de Tribunalul București în cale de obstrucționare esențial anti-democrată a dreptului fundamental de asociere, în ciuda faptului că s-a pronunțat în acest sens -și tocmai în cazul partidului anteriuor organizat de noi- Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Față de acestea, apreciem că dispozițiile art. 18 ș.u. din Legea partidelor politice –care desemnează pentru înregistrarea partidelor politice Tribunalul București, prevedere care încalcă dispozițiile legale comune precum și pe cele ale legii speciale, de organizare și funcționare a justiției- sînt neconstituționale, iar analizarea ”activității” bănuite (pentru viitor, în opoziție cu textele Partidului prezentate, toate în respect total cu legea, cum rețin atît Parchetul cît și instanța însăși) pe baza unor supoziții ale instanței este o ciudată pecete romînească, în totală contradicție cu Constituția, cu esența legii speciale, cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu Declarația Universală a ONU privind Drepturile Omului și Cetățeanului, Romînia fiind singura țară din lume în care nu poate funcționa un partid democrat, pentru simplul motiv că așa doresc unii judecători peceriști care nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă ce este un Partid politic, iar prezența lor (a judecătorilor de acest tip) în sistemul de justiție este improprie și nocivă.
Adăugăm, selectiv, din domeniul larg al Doctrinei, susținerile concentrate științific în explicațiile de tip dicționar sau comentariu doctrinar:
- JUSTÍȚIE s. f. 1. (…)  2. Activitate fundamentală a statului, care constă în soluționarea litigiilor.  Sursa: DEX '09 (2009)
- JUSTÍȚIE s. f. 1.(...)  2. activitate fundamentală a statului, în soluționarea litigiilor. Sursa: MDN '00 (2000)
- Justiția (DR) 1. (…) 2. Una din formele fundamentale ale activității statului, constînd în judecarea pricinilor… (Dicționarul Enciclopedic Romîn, vol. 2, pag. 937, Editura Politică, București, 1964.
- Justiție (DR): ”1 (…), 2. Una din formele fundamentale ale activității statului, care constă în judecarea pricinilor civile sau penale și în aplicarea pedepselor prevăzute de lege. Dicționarul Explicativ al Limbii Romîne, Editura Univers Enciclopedic, București 1998, pag. 552
- ”a) Cît privește scopurile și activitatea, prin alin. 2 sînt considerate neconstituționale partidele și organizațiile  care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității țării. (…) De aceea, în mod firesc, asociațiile care atentează la aceste valori sînt neconstituționale. Constatarea și declararea ca neconstituțională a unei asociații revin Curții Constituționale” din ”Constituția Romîniei –comentată și adnotată- comentariu de Ion Deleanu la art. 37,  pag 93 ultim alineat, Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”, București, 1992

            Față de acestea, vă rog să dispuneți.
            Solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră.

PREȘEDINTE,
Prof. Gheorghe UNGUREANU















 

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi                                                                                                      Să mai fiţi exploataţi !

                              11 februarie  99 e.d./ 2016

C o m u n i c a t


Partidul Comuniștilor a obținut o nouă și importantă victorie, reapărînd pe scena politică națională a doua oară după 22 decembrie-cel-negru (anul 73 e.d./ 1989), prima înființare, de la 23 martie 78 e.d./ 1996, fiind acceptată de autoritățile Contrarevoluției abia după un proces de 11 ani și numai în urma Hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 februarie 89 e.d./ 2005, dar în anul 97 e.d./ 2014 partidul a fost radiat pentru neparticiparea la ”alegeri”.
            Actuala înregistrare oficială a Partidului Comuniștilor, dispusă prin decizia irevocabilă a Curții de Apel București la data de 10 februarie a.c., dă cale liberă partidului oamenilor muncii reorganizat, la data de 23 aprilie 98 e.d./ 2015, în orașul Curtea de Argeș, ca și prima oară, Avem onoarea să notăm că, de data aceasta, cererea de înregistrare a avut susținerea publică și neechivocă a Ministerului Public (procuratura), fapt de semnificativă importanță.
            Este necesar ca, în perioada imediat următoare, toți cei care doresc să realizeze solidaritatea de clasă a oamenilor muncii –în primul rînd a claselor sociale fundamentale, Muncitorimea și Țărănimea-  să se înroleze în partidul propriu, avînd de-acum, iarăși, posibilitatea să spunem, cum a făcut-o V.I.Lenin în urmă cu un secol, ”Există un asemenea Partid !”
            Reamintesc unele dintre elementele esențial definitorii ale Partidului Comuniștilor: noi vom afirma, reprezentînd și apărînd, interesele oamenilor muncii, în spirit altruist și în deplin respect pentru cei pe care îi susținem, dar și pentru adversarii politici (ca partide sau persoane fizice); nu vom nega pe alții, ci ne vom mobiliza și promova pe adepții Muncii; nu ne asumăm nici meritele și nici erorile trădătoarei ciocoimi peceriste; dezavuăm, cum am făcut-o și pînă în decembrie-cel-negru, cultul deșănțat al personalității; nu sîntem și nu vom deveni niciodată partid al ”întregului popor”; luptăm consecvent împotriva Exploatării, Asupririi și Robiei; scopul imediat și permanent este cucerirea Puterii la fiecare nivel (Primar, Consilier local și județean, Președinte CJ, Deputat, Senator, Președinte al Republicii); vom cere și vom realiza (cînd vom fi majoritari) reorganizarea democratică a statului și a țării (cu prezența în Putere a 85 % Muncitori și Țărani, așa cum sînt în societate), ieșirea din Imperiul European și din blocul militar agresiv NATO, refacerea alianțelor cu statele tradițional prietene, ruperea legăturilor de slugărnicie față de orice organisme financiare internaționale sau mondiale, reluarea numelui străvechi al țării –Dacia- și al Poporului Dac…
            Stimați tovarăși, Oameni ai Muncii,
            Iată Partidul dv. care vă așteaptă; dv. sînteți cei care să-l căutați. Începeți cu adeziunea scrisă, continuați cu organizarea pe localitate și județ, aducerea contribuției de care, împreună, aveți nevoie și sînteți în stare s-o realizați. Puteți contacta direct Comitetele județene, în formare, sau Comitetul Național la adresele: poștală – Oraș Curtea de Argeș, Bd. Basarabilor, bloc E 2, scara A, etaj IV, apart. 12, județul Argeș, tel/fax 0248.722546, mobil 0745.056752, electronică daciapcn@yahoo.com
            Precizăm că în fiecare țară din Imperiul European și din afara lui, precum și din întreaga lume unde trăiesc cetățeni ai Romîniei vom înființa organizații ale Partidului Comuniștilor și vom propune candidați în raport, legal, cu numărul votanților, toți muncitorii de acolo avînd libertate de inițiativă.
            Cu cele mai călduroase urări de sănătate și împliniri, pentru fiecare om al muncii, pentru familiile dv. și pentru tovarăși !
            Sugerăm să ne contactați, în principal, pe adresa electronică

Prof. Gheorghe UNGUREANU,
Președintele Partidului Comuniștilor


Dosar nr.15.486/ 3/ 2015
R O M Î N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Secția  a IV-a Civilă

Decizia civilă nr. 73 A
Ședința publică de la 10 februarie 2016
 Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - Ileana Ruxandra Tirică
Judecător - Mirela Steluța Croitoru
Grefier – Georgeta Carmen Airimițoaie
 
            Ministerul Public –Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel București- este reprezentat de procuror Băjenaru Andreea.

            Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată împotriva sentinței civile nr. 26 din 29. 06. 2015 pronunțată de Tribunalul București –Secția a III-a Civilă- în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015, în cauza civilă avînd ca obiect: ”partide politice – acordare personalitate juridică”.
            Părțile în prezentul proces sînt: apelantul petent PARTIDUL COMUNIȘTILOR cu sediul în Curtea de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc. A, et. 4, ap. 12, județ Argeș reprezentat de MEMBRII FONDATORI: GEORGESCU ANA MARIA cu domiciliul în Orașul Curtea de Argeș, str. Petrești nr. 1, județ Argeș, NICOLAU GH. CRISTIAN, domiciliat în oraș Curtea de Argeș, str. Ghioceilor nr. 35, județ Argeș și ILIE F. ION domiciliat în Oraș Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județ Argeș.
            La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă apelantul petent Partidul Comuniștilor.
            S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, împrejurarea că procedura de citare este legal îndeplinită.
            Se mai învederează instanței că, în dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 12. 01. 2016, apelantul-petent Partidul Comuniștilor a depus o petiție la care a atașat, în copie xerox, cererea pe care aceasta a adresat-o Curții Constituționale a Romîniei, precum și împrejurarea că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
            Curtea acordă cuvîntul asupra admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale a Romîniei, în raport de cererea și înscrisul depus la dosarul cauzei de apelantul-petent Partidul Comuniștilor și pe fondul cererii de apel.
            Ministerul Public –Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel București- prin procuror, pune concluzii de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale a Romîniei, avînd în vedere că are legătură cu obiectul cauzei. În ceea ce privește apelul solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că hotărîrea instanței de fond este temeinică și legală, raportat la dispozițiile art. 3 din Legea nr. 14/ 2003 și avînd în vedere și prevederile din statutul Partidului Comuniștilor.

CURTEA

            Deliberînd asupra apelului civil de față, constată următoarele:
            Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 29. 04. 2015, sub nr. 15.486/ 3/ 2015, petentul Partidul Comuniștilor, prin președinte Gheorghe Ungureanu și membrii fondatori Georgescu Ana-Maria, Nicolau Gh. Cristian, Ilie F. Ion, a solicitat ca pe baza hotărîrii judecătorești ce se va pronunța să se dispună înregistrarea în Registrul Partidelor Politice din Romînia a partidului purtînd denumirea ”Partidul Comuniștilor”.
            În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
            La cerere, petentul a anexat statutul partidului, programul partidului, actul constitutiv al partidului, lista semnăturilor de susținători, semnul partidului.
            Prin sentința civilă nr. 26 P/ 29. 06. 2015 Tribunalul București Secția a III-a Civilă a respins cererea formulată de petentul Partidul Comuniștilor reprezentat de membrii fondatori Georgescu Ana-Maria, Nicolau Gh. Cristian și Ilie F. Ion.
            Pentru a pronunța această hotărîre, din analiza statutului și programului partidului, tribunalul a reținut că se militează pentru o societate de tip socialist, scopul fiind reinstaurarea regimului comunist, a cărui înlăturare s-a dorit de către societatea romînească și care, s-a realizat ca urmare a Revoluției din decembrie 1989.
            În acest context, s-a constatat că prin ideologia precizată atît în statut cît și în programul partidului, se urmărește un scop ce contravine principiilor de bază ale noii societăți democratice, scop ce vizează trecerea la o societate de tip socialist.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 14/ 2013 astfel cum a fost modificată, pot funcționa partidele politice, constituite potrivit legii și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democratice constituționale, fiind interzise partidele politice care prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. 7, art. 40 alin. 2 sau alin. 4 din Constituția Romîniei, republicată.
Or, prevederile din Statutul și Programul Partidului Comuniștilor, depuse în cauză, în sensul realizării societății socialiste a întregului popor și care să intervină în orice domeniu economic, se poziționează în mod clar în contra prevederilor dispozițiilor speciale anterior menționate, cît și cele constituționale.
Totodată, tribunalul a mai constatat că prin sentința civilă nr. 1099/ 13. 05. 2014, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 15.923/ 3/ 2013, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 48 A din 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus dizolvarea Partidului Comuniștilor Nepeceriști, denumirea fiind preluată în programul petentului, situație ce vine în contradicție cu prevederile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, astfel cum a fost modificată.
Împotriva sentinței civile nr. 26 P/ 2015 a declarat apel petentul Partidul Comuniștilor, prin prof. Ungureanu I. Gheorghe, reprezentat de  membrii fondatori: Georgescu Ana Maria, Nicolau Gh. Cristian și Ilie F. Ion, în motivarea căruia a susținut următoarele critici:
Instanța de fond, pentru a se pronunța astfel, și-a abandonat rolul ei de instanță învestită cu cererea de acordare a personalității juridice a unui partid politic și înregistrarea acestuia în Registrul special, transformîndu-se în instanță de controlare a activității partidului (care nu poate fi decît post factum, ci nu ante factum și eventuală) și cenzurarea acesteia pe considerente neconstituționale, ceea ce excede esențial și fundamental cererii cu care a fost învestită, pe care o respinge printr-un text specific de propagandă proprie politicienilor antidemocrați, situată în zona nesocotirii (și necunoașterii) dispozițiilor elementare ale legii referitoare la înregistrarea unui partid politic. Aceasta și pentru că înregistrarea unui partid politic s-a dispus neconstituțional prin legea specială, încălcîndu-se prevederile Constituției și ale legii de organizare judecătorească, acțiunea de înregistrare fiind, de drept și de fapt, de natură strict administrativă, neavînd nimic în comun cu activitatea justiției.
De altfel, respingerea cererii de înregistrare se face, în ciuda faptului că instanța constată și reține că ”petentul a anexat înscrisuri justificative”, fiind cele prevăzute la art. 18 din Legea nr. 14/ 2003.
Apelantul face trimitere la Constituție și la Convenția Europeană și la hotărîri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv privind condamnarea Romîniei în hotărîrea nr. 3 din 3 februarie 2005 și menționează că, științific, doctrinar, legislativ și practic niciodată nu s-a pus problema ”reinstaurării” regimului comunist pentru simplul fapt că acesta nu a existat niciodată și nicăieri în istoria cunoscută a omenirii; el va face obiect de preocupare teoretică și de practică revoluționară abia peste mai multe sute de ani, după parcurgerea de către întreaga omenire a etapei socialismului.
Cît privește constatarea că partidul ”militează pentru o societate de tip socialist”, apelantul-petent susține că aceasta este esența și rațiunea de a fi a partidelor: să militeze pentru organizarea societății potrivit aspirațiilor claselor/ categoriilor sociale pe care le reprezintă –cum deja a stabilit, repetat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cum acționează zeci și sute de partide din cuprinsul Uniunii Europene.
Apelantul-petent invocă violarea evidentă a legii prin sentința apelată, privind dreptul său la asociere, ceea ce rezultă din următoarele:
În drept, invocă:
- dispozițiile legale exclusive pentru înregistrarea partidului politic sînt prevăzute în ”Capitolul IV – Înregistrarea partidelor politice”, articolele 18-21 din Legea nr. 14/ 2003, așa cum a fost modificată în 2015, total desconsiderate de către instanța de fond, în ciuda faptului că avea deja observarea pertinentă a lor prezentată în ședința publică de către reprezentantul Ministerului Public, ca reprezentant al Statului Romîn;
- dispoziția expresă a legii – ”Art. 18 (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul București următoarele documente”;
- ”Art. 20 (1) Tribunalul București examinează cererea de înregistrare a partidului politic în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public”;
- Art. 21 (1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic”.
            Față de cele arătate, apelantul-petent solicită admiterea apelului și, ca urmare, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, dispunînd, în consecință, admiterea cererii sale de acordare a personalității juridice și înregistrarea Partidului Comuniștilor în Registrul special al partidelor politice.

            Analizînd actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel, Curtea constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

            Deliberînd asupra cererii privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de apelantul-petent, Curtea constată că este inadmisibilă.
            Astfel, se reține că prin cererea înregistrată la dosar la data de 19. 01. 2016, apelantul-petent a solicitat să se constate că prevederile Legii nr. 14/ 2003 privind partidele politice sînt neconstituționale deoarece dau posibilitatea instanțelor să săvîrșească abuzuri datorită neclarității textelor, impreciziei, lipsei de sistematizare în economia și structura legii, aceasta cuprinzînd prevederi din două domenii diferite, fără nici legătură între ele, fiecare fiind de competența altei instanțe, cu alte părți în drept să promoveze acțiunea. Cele două domenii privesc înregistrarea partidului, care este o simplă formă administrativă anterioară activității și analizarea, interpretarea, judecarea activității deja desfășurate, pentru a constata că ea corespunde Statutului și Programului Partidului. În primul caz, partea activă este reclamantul, în cel de-al doilea caz, partea activă este Ministerul Public.
            Potrivit art. 29 alin. 1  și 3 din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cererea de sesizare a Curății Constituționale este admisibilă dacă textul a cărei neconstituționalitate este invocată este cuprins într-o lege sau ordonanță; este în vigoare, în înțelesul dat de decizia nr. 766/ 2011 a Curții Constituționale; nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și are legătură cu soluționarea cauzei.
            Curtea constată că dispozițiile criticate (Legea partidelor politice nr. 14/ 2003) sînt cuprinse într-o lege, sînt în vigoare și au legătură cu soluționarea cauzei, reprezentînd temeiul juridic pe care apelantul-petent și-a întemeiat cererea.
            Însă, din cuprinsul cererii formulate de apelantul-petent, Curtea constată că acesta este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare a legii de către prima instanță, aceste critici neridicînd, prin urmare, o problemă de constituționalitate.
            Or, modul de interpretare și de aplicare a legii de către instanța de fond este supus cenzurii instanței de control judiciar și nu intră în competența Curții Constituționale, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/ 1992, Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate invocată de apelantul-petent, ca inadmisibilă.

            Pe fondul apelului, Curtea constată că este întemeiat, pentru următoarele considerente:
            Prin cererea dedusă judecății, petentul Partidul Comuniștilor a solicitat a se dispune înregistrarea în Registrul Partidelor Politice din Romînia a partidului purtînd denumirea ”Partidul Comuniștilor”, la cerere anezînd statutul partidului, programul partidului, actul constitutiv al partidului, lista semnăturilor de susținători, semnul partidului, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 14/ 2003.
            Pentru a respinge cererea de înregistrare a partidului politic, tribunalul a reținut două considerente: (1) Statutul și Programul partidului se poziționează în contra prevederilor art. 3 din legea partidelor politice și (2) nu sînt respectate nici dispozițiile art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, tribunalul făcînd referire la acest punct la decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de Apel.
            Curtea constată că ambele considerente pentru care tribunalul a respins cererea de dobîndire a personalității juridice a petentului sunt date cu aplicarea și interpretarea greșită a Legii nr. 14/ 2003, admițînd criticile de nelegalitate și netemeinicie cu acest obiect formulate de apelantul-petent.
            Astfel, în primul rînd, examinînd Statutul și Programul Partidului, Curtea constată că sunt respectate dispozițiile art. 3 din Legea nr. 14/ 2003, potrvit căreia:
(1) Pot funcționa ca partide politice numai asociațiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, și care militează pentru respectarea suveranității naționale, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale.
(2) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin, (7), art. 40 alin  (2) sau (4) din Constituția Romîniei, republicată.
(3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizații din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activități militare sau paramilitare și nici alte activități interzise de lege.
            Potrivit art. 30 alin. 7 din Constituție (Libertatea de exprimare):
(7) Sînt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
            Potrivit art. 40 alin. 2 și 4 din Constituție (Dreptul de asociere):
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței Romîniei sînt neconstituționale.
(4) Asociațiile cu caracter secret sînt interzise.
            Analizînd Statutul Partidului, Curtea constată că acesta își propune apărarea intereselor oamenilor muncii, că acesta !respectă suveranitatea națională, unitatea și integritatea teritorială a Statului, ordinea de drept și principiile democrației”, că ”interzice tuturor membrilor săi defăimarea Patriei și a Națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri ale Poporului Dac”; că ”materializează asocierea liberă a cetățenilor care militează pentru pluralism politic organizat de Constituție și lege specială, susțin principiile statului de drept democrat, fiind promotorii opțiunii de afirmare a propriilor interese, ci nu de negare a altora, decizia de valoare aparținînd alegătorilor”.
            Analizînd Programul Politic al Partidului, Curtea constată că acesta afirmă ”interesele claselor sociale ale maselor populare precum și cele naționale ale întregului popor”, apărarea dreptului la opinie, ”neacceptarea exploatării omului de către om sau de către stat”, ”justiție socială bazată pe muncă și retribuție egală diferențiată în raport de nivelul pregătirii profesionale și de rezultatele muncii”, ”democrație autentică prin garantarea puterii”, „abordarea științifică a tuturor problemelor din natură”, ”libertatea deplină pentru orice inițiativă și acțiune care nu vatămă pe alții”.
            Examinînd clauzele Statutului și ale Programului Politic al Partidului, Curtea constată că nu se militează pentru încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) din Constituție, ci, dimpotrivă, se afirmă interdicția pentru toți membri partidului de defăimare a țării și a națiunii, de îndemn la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, de incitare la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și interdicția manifestărilor obscene, contrare bunelor moravuri; precum și că, prin scopurile pe cale și le propune, nu militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței Romîniei; motiv pentru care Curtea constată că tribunalul a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 14/ 2003, la situația de fapt din cauză, relevată în înscrisurile analizate în cele ce preced.
            În ceea ce privește cele reținute de tribunal, în sensul că scopul petentului constă în reinstaurarea regimului comunist, Curtea reține că nu se verifică, avînd în vedere că Statutul partidului menționează în mod expres faptul că ”materializează asocierea liberă a cetățenilor care militează pentru pluralism politic organizat de Constituție și lege specială, susțin principiile statului de drept democrat”.
            Curtea are în vedere totodată și Hotărîrea CEDO nr. 3/ 2005 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 3. 02. 2005, publicată în M.Of. nr. 1044 din 24. 11. 2005, prin care instanța de  contencios a drepturilor omului a constatat faptul că, avînd în vedere experiența totalitară pe care a avut-o Romînia, măsura de respingere a cererii de înregistrare a Partidului Comuniștilor (Nepeceriști) a putut fi considerată ca urmărind un scop legitim, și anume protecția securității naționale și protecția  drepturilor și intereselor celuilalt (conform art. 11 din Convenție), însă nu era necesară într-o societate democratică nerăspunzînd unei nevoi sociale imperioase, deoarece nu există indicii în măsură să dovedească faptul că riscul de atingere adusă democrației este suficient și rezonabil de apropiat sau că actele și discursul conducătorilor sunt imputabile partidului respectiv.
            În cauza de față, Curtea este sesizată exclusiv cu analiza conformității Statutului și Programului politic al petentului cu dispozițiile Legii nr. 14/ 2003 și ale Constituției, iar din examinarea acestora a constatat faptul că textele insistă asupra respectului suveranității naționale, integrității teritoriale și ordinii juridice și constituționale a țării, cît și asupra principiilor democrației, printre care și pluralismul politic.

            În al doilea rînd, Curtea constată că este greșit și considerentul privind nerespectarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 14/ 2003, prin raportare la denumirea partidului și la decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de Apel.
            Din evidențele Ecris rezultă că, prin sentința civilă nr. 1.099 din 20. 05. 2013, definitivă prin decizia civilă nr. 48 A/ 11. 02. 2014 pronunțată de Curtea de Apel Secția a IV-a civilă, Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a admis cererea formulată de reclamantul Ministerul Public – Parchetul de pe lîngă Tribunalul București, a constatat dizolvarea (încetarea existenței) Partidului Comuniștilor Nepeceriști și a dispus radierea Partidului Comuniștilor Nepeceriști din registrul partidelor politice existent la grefa Tribunalului București, după rămînerea irevocabilă a sentinței.
            Pentru a pronunța aceste hotărîri judecătorești, instanțele au reținut că, potrivit art. 46 din Legea nr. 14/ 2003, un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite la art. 1 și 2, constatată de Tribunalul București conform art. 48.
            Potrivit art. 48, neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art. 1 și 2, se poate constata când un partid politic nu obține la două alegeri generale succesive un număr minim de voturi.
            Potrivit alin. 2, numărul minim necesar îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și 2 este de cel puțin 50.000 de voturi la nivel național, pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutinuri: consilii județene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.
            Potrivit art. 47 din același act normativ, inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele condiții: a) nu a ținut nicio adunare generală timp de 5 ani; b) nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puțin 18 circumscripții electorale.
            Or, în acea cauză, din relațiile comunicate de Autoritatea Electorală Permanentă prin adresa nr. 954/ 2013, instanțele au reținut că Partidul Comuniștilor Nepeceriști nu a propus candidaturi pentru 3 alegeri parlamentare succesive, respectiv cele din 2004, 2008 și 2012 și nu a obținut nici un vot la nivel național la vreuna din alegerile ce au avut loc în perioada 2004-2012, astfel încît a constatat încetarea existenței Partidului Comuniștilor Nepeceriști.
            Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003: Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cedle ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sînt încadrate.
            Or, hotărîrile judecătorești menționate mai sus nu au nicio legătură cu prevederile legale reținute a fi neîndeplinite de către tribunal, aît timp cît Partidul Comuniștilor Nepeceriști nu mai poate fi considerat a fi înregistrat, atît timp cît instanțele au dispus radierea acestuia.

            Curtea constată că sînt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 din lege, actele și lucrările dosarului de fond cuprinzînd cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic și de cel puțin 2 membri fondatori; statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10 din lege; programul partidului; actul de constituire, semnat de cel puțin 3 membri fondatori; o declarație privitoare la sediu și la patrimoniul partidului și dovada deschiderii contului bancar.

            Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C.pr.civ. rap. la art. 20-22 din Legea nr. 14/ 2003, Curtea va admite apelul formulat, va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va admite cererea și va dispune înregistrarea petentului Partidul Comuniștilor în registrul partidelor politice ținut la Tribunalul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

            Respinge excepția de neconstituționalitate invocată de apelantul-petent, ca inadmisibilă.
            Admite apelul formulat de apelantul-petent Partidul Comuniștilor, cu sediul în Curtea de Argeș, B-dul Basarabilor bloc E 2, sc. A, et. 4, ap. 12, județul Argeș, prin prof. Ungureanu I. Gheorghe, în calitate de președinte, cu domiciliul în Comuna Cicănești, satul Urechești nr. 160, județul Argeș, reprezentat de membrii fondatori: Georgescu Ana Maria, cu domiciliul în orașul Curtea de Argeș, str. Petrești nr. 1, județul Argeș, Nicolau Gh. Cristian, domiciliat în orașul Curtea de Argeș, str. Ghioceilor nr. 35, județul Argeș și ILIE F. Ion, domiciliat în orașul Curtea de Argeș, str. Poștei nr. 51, județul Argeș, împotriva sentinței civile nr. 26 din 29. 06. 2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr. 15.486/ 3/ 2015.
            Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că:
            Admite cererea.
            Dispune înregistrarea petentului Partidul Comuniștilor în registrul partidelor politice ținut de Tribunalul București.
            Definitivă.
            Pronunțată în ședință publică, azi, 10.02.2016.

PREȘEDINTE,                                   JUDECĂTOR,
Ileana Ruxandra Tirică             Mirela Steluța Croitoru

GREFIER,
Georgeta Carmen Airimițoaie

Red.dact.jud. MSC
Tehnored.PS/ 4 ex./ 22.02.2016
Jud. fond: Ionela Ion
 

PARTIDUL COMUNIŞTILOR

Proletari, nu acceptaţi
Să mai fiţi exploataţi !

A   D   E   Z   I   U   N   E

Subsemnat___, ___________________________________, domiciliat     în Comuna/ Oraşul____________________________, satul/strada ___________________________________, nr.______, bloc____, scara____, etajul____ , apart.____, judeţul ___________, telefon domiciliu ______________, la serviciu ________________, telemobil _____________________________, născut  la data de ____________________ în Comuna/ Oraşul __________________, judeţul _________________,fi___ lui _______________________ şi ____________________, de profesie ______________________, studii ___________________, specialitatea __________________, ocupaţia ______________________la_______________________
             Posed BI/CI seria____ nr.________, CNP______________
Sînt de acord cu Statutul şi Programul politic ale Partidului Comuniştilor, solicit să fiu înscris în acest Partid și mă angajez să contribui, fără rezerve, la crearea solidarității de clasă și cucerirea Puterii la orice nivel: local (comună, oraș), județ și național.
      Am fost recomandat de tovarăș     _____________________

Data:____________________   

Semnătura:_________________________

I n t e r n a ț i o n a l a
Versuri: Eugène Pottier (1870)
 Muzica: Pierre Degeyter (1888)
Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii,
Voi, osîndiţi la foame, sus !
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus !
Sfîrşiţi odată cu trecutul negru,
Sculaţi, popor de osîndiţi !
Azi nu sînteţi nimic în lume,
Luptaţi ca totul voi să fiţi !
         
 (refren) Hai la lupta cea mare,
               Rob cu rob să ne unim,
               Internaţionala
               Prin noi s-o făurim !

Sculaţi, nu-i nici o mîntuire
În regi, ciocoi sau dumnezei !
Unire, muncitori, unire,
Şi lumea va scăpa de ei !
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lene, lux, desfrîu se scald:
Să ne unim toţi proletarii,
Să batem fierul cît e cald !
        
               [refren]

Ţărani şi muncitori, noi sîntem
Partidul, mare muncitor !
Pămîntul este-al celor harnici,
Cei leneşi plece unde vor !
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrăţirii soare sfînt.
[refren]

Simbolul Partidului Comuniștilor



 















 



II. Anexe

1. Înregistrarea în registrul Partidelor Politice

Partide politice
-lista oficială de la Tribunalul București, 1 aprilie 2016-
(EXTRAS)

……………………………………………………………..
95.           PARTIDUL COMUNIȘTILOR – înregistrat conform sentinţei civile nr. 26 P pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/3/2015, în şedinţa publică de la data de 29. 06. 2015, definitivă prin decizia civilă nr.73 A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. nr.15486/3/2015, în şedinţa publică din data de 10. 02. 2016.

NR. CRT. 95
 PARTIDUL COMUNIŞTILOR-  înregistrat conform sentinţei civile nr. 26 P pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/ 3/ 2015, în şedinţa publică de la data de 29.06.2015, definitivă prin decizia civilă nr.73 A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă, în dosarul nr. Nr.15486/ 3/ 2015, în şedinţa publică din data de 10.02.2016.
Sentinţa Civilă nr.26  P pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr. 15486/ 3/ 2015 în şedinţa publică din data de 29.06.2015:
                Respinge cererea formulată de petentul PARTIDUL COMUNIŞTILOR  cu sediul în Curtea de Argeş, B-dul. Basarabilor bloc E2, sc.A, et.4, ap.12, judeţ Argeş reprezentat de membrii fondatori Georgescu Ana Maria  cu domiciliul în Oraşul Curtea de Argeş, str. Petreşti nr.1, judeţ Argeş, Nicolau Gh. Cristian  domiciliat în Oraş Curtea de Argeş, str. Ghioceilor nr. 35, judeţ Argeş şi Ilie F. Ion  domiciliat în Oraş Curtea de Argeş, str. Poştei nr.51, judeţ Argeş.
                Cu apel în 5 zile de la comunicare.
                Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.06.2015.

Prin certificatul de grefă eliberat la data de 16.02.2016, se certifică de grefa Secţiei a IV-a Civilă a Curţii de Apel Bucureşti următoarele: ”la data de 10.12.2015, pe rolul acestei instanţe s-a înregistrat dosarul nr.15486/ 3/ 2015, privind apelul declarat de apelantul – petent  PARTIDUL COMUNIŞTILOR reprezentat de Ungureanu I Gheorghe în calitate de preşedinte şi de membrii fondatori Georgescu C. Ana – Maria, Nicolau Gh. Cristian şi Ilie F. Ion, împotriva sentinţei civile nr.26 din 29 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a Civilă în dosarul nr.15486/ 3/ 2015, cauza având ca obiect : partide politice – acordare personalitate  juridică.
Prin decizia civilă nr. 73 A pronunţată la data de 10.02.2016, în dosarul nr.15486/ 3/ 2015, s-a dispus : Respinge excepţia de neconsituţionalitate invocată de apelantul petent, ca inadmisibilă. Admite apelul. Schimbă în tot sentinţa apelată, în sensul că: Admite cererea. Dispune înregistrarea petentului Partidul Comuniştilor în registrul partidelor politice ţinut de Tribunalul Bucureşti. Definitivă.Pronunţată în şedinţă publică”.
                Certificatul de grefă susmenţionat a fost eliberat în 2(două) exemplare, la cererea petentului Partidului Comuniştilor, prin preşedinte Ungureanu Gheorghe, în baza delegaţiei anexate la cerere.
.........................................................................................................................

(reprodus din Lista oficială a Tribunalului București, 1 aprilie 2016)










2.     Informație

La insistența unor tovarăși –care mi-au cerut să adaug o schiță autobiografică a președintelui Partidului Comuniștilor- și drept ”replică” la atacurile firești ale peceriștilor, întotdeauna denigratori, am acceptat, după justificate ezitări, să adaug un text publicat în ”Enciclopedia Personalităților din Romînia”[5]), chiar așa cum a apărut în acea carte, pregătit de redactorii editurii respective și confirmat de mine (deși unele enunțuri ar fi trebuit reelaborate cu mai multă atenție și un plus de informație).
6 august 99 e.d.
Prof. Gheorghe Ungureanu



Enciclopedia Personalităților din Romînia

Ungureanu  Gheorghe
P(oziție, funcție):  Prof., pens., preşed. partid politic, dezvoltător şi finalizator al Doctrinei Comuniste despre Democraţie şi Putere Democrată; N(ăscut):  Urecheşti, Com. Cicăneşti, Jud. Argeş, 05 martie 1942; S(tarea) C(ivilă): Căs. Maria, (născ. Petria); Co(pii): Florin (1971), Mihaela (1973), Iulia (1974), Ion (1976), Anca (1989); Pă(rinții): Ion și Alexandrina; S(tră-moși) I(mportanți): ciobani de renume veniți în Regat pe la 1830 din Mărginimea Sibiului (Săliște sau Jina); Bunicul tatălui –Radu- a fost decorat de Rege pt. Războiul de Independență, tatăl lui Radu, Ilie Brîncuși, este unul din frații strămoșului Mihai al lui Constantin Brîncuși. Strămoșii materni și paterni au fost slujitori apropiați și răsplătiți de Vlad Țepeș. Pitarul Scăunel (din partea mamei) și Medelnicerul Ureche (din partea tatălui) au fost împroprietăriți de Domnitor prin titlu de proprietate scris pe piele de căprioară, în limba DACĂ și alfabetul DAC propriu (CHIRILIC) cu circa 80 de ani înainte de ”Scrisoarea lui Neacșu din Cîmpulung”, cu moșia Scăuneanca și, respectiv, Urecheasca, fiecare de cîte 400 dramuri (hectare); Ambele acaparate abuziv de stat după 1948, Scăuneanca a fost restituită în 2003, iar pentru Urecheasca prof. Gh. Ungureanu poartă proces cu statul din 1961 și în prezent, în numele sătenilor jefuiți de către peceriști, aflați la conducerea țării nemișcați din 6 martie 1945 și în prezent; I(nstruire) S(colară): 1960-63, Filologie, Inst. Pedagogic București, Univ. București; 1967-70: Fac de Filologie, lb. Romînă,, Univ. București; 1971-76 Fac de Drept, Univ. București; C(arieră): 1963-65: Serviciul militar obligatoriu, MAI, București; 1965-2004 Prof. Lb. și lit. Romînă, Șc. Gen. Cicănești, Argeș; 1965-68 și 1970-71 Dir. Șc. Gen. Cicănești, Argeș; 1977 inițiază în ilegalitate un partid comunist, Asoc. de luptă contra abuzurilor, adversar al P.C.R.; 1991-93 Inspector șc. teritorial și Cons. Juridic, Inspectoratul Șc. Jud. Argeș, Pitești, profesor Lb. Romînă la Șc. Gen. Nr. 5 Curtea de Argeș; 22 decembrie 1989 înființează Comitetul Popular Revoluționar și conduce Revoluția la Cicănești și Curtea de Argeș; membru în Comitetul Revoluționar Jud. Argeș și Naț (unde nu este primit să participe din ordinul lui Ion Iliescu); Consilier local Curtea de Argeș (1992) și Cicănești (2004), Consilier Jud. Argeș (1992); membru de drept în Comisia Administrativă a Jud. Argeș (1990-1992); 1989 înființează, la Curtea de Argeș, Ed. Meșterul Manole și rev. de cultură și pol(itică). cu același nume, prima publicație nouă post-decembristă din țară (22-23 decembrie 1989): 1994-95 Editează săpt. Scînteia Socialismului, 1999 Editează periodicul politic Vorbe, 1989 înființează Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), înscris la 23 martie 1996; respins la tribunal, 1997-2005 s-a judecat cu statul romîn la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cîștigă procesul și, în 2006, înscrie oficial Partidul Comuniștilor (Nepeceriști); 1992 înscrie oficial ca ONG Asoc. de Luptă Împotriva Abuzurilor (ALIA); 1994-2003 Editează ziarul politic Pentru Socialism !; din 2004 Pens, 2012 Editează ziarul Abuzul, ziarul Tolba cu Politici; P(erformanțe).D(eosebite): 1974 A deschis proces împotriva lui Nicolae Ceaușescu și a primului ministru, dosarul 2065 pt. faptul că sătenilor le-a fost cotropit pămîntul (islazul dăruit de Țepeș Vodă); din 1966 și în prezent – a avut multe procese civile și penale, contravenții și condamnări politice, fiind unul din cei doi comuniști (ne-peceriști) deținuți politici în Socialism; refuză denumirea de dizident, căci nu a fost membru PCR și nu a avut nicio funcție; 1975, Deținut politic arestat și încarcerat la închisoare specială (politică), iar în 1976 (de două ori) și 1989 condamnat pt. ofensă adusă autorității; 2002 invenție brevetată OSIM, Dispozitiv portabil pt. pregătirea masticului de altoit pomi, alte 3 invenții nebrevetate OSIM; Prin editura sa publică versurile unor poeți țărani, 3 vol. ale lui Ion Ene Fripcea, 2 vol. ale lui Gheorghe Dobrin, zis Dodică; P(u)b(licații): coautor vol. I-V, ”Dicționar Toponimic – Muntenia”, Ed. Academiei, București, 2005 ș.u; coautor ”Cartea Eroilor din jud. Argeș”, 1984, Pitești; ”Amintiri, culegere de folclor poetic”, Ed. Meșterul Manole, 1994”; ”Cu săgeți printre poeți”, epigrame, 1997; ”Chemarea Satului”, poezie, Ed. Meșterul Manole, 1998; ”Graiul din com. Cicănești”, studiu șt., Ed. Meșterul Manole, 1999, ”Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională”. Vol. I, Ed. Meșterul Manole, 2000; ”Medalia de Jar”, poezie patriotică, Ed. Meșterul Manole, 2001; ”Pentru Socialism !”, Ed. Meșterul Manole, 2010; ”Amfiteatrul Trei”, roman, Ed. Arefeana, București, 2011; ”De Dragoste și Dor”, poezie, Ed. Acad. Internaț. Orient-Occident, București, 2011; ”Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională”, ediția a II-a, Editura Meșterul Manole, 2012; M(embru în asociații și organizații): 1989 Președ. Partidului Comuniștilor (Nepeceriști); Membru Frontul Popular Romîn; 1989-93, Membru PUNRT, apoi PUNR, candidat la Camera Deputaților în 1992; 1994 Primvicepreșed. Partidul Socialist Romîn; idem PSMR; 1995-97, membru în conducerea Partidului Muncitoresc Romîn-PCR; 2004 – membru în conducerea Partidului Alianța Socialistă, candidat la Camera Deputaților; 2012 – Membru PRM (candidat la Cam. Deputaților); 1990 Membru Soc. Ziariștilor Profesioniști din Romînia; 1990 – Inițiază Sindicatul Oamenilor Muncii Exploatați ”Tovarășii” (SOMET); 1991 Înființează asociația Memoria Socialismului, precedată de Comitetul Naț pt. Cinstirea Memoriei Președintelui cel Mare, Nicolae Ceaușescu (1990), pt. comemorarea Eroului-Martir Național de Ziua Iluminării Naționale (26 ianuarie) și Ziua Demnității Naționale, Ziua Neagră a Poporului Romîn (25 decembrie, mîrșavul asasinat politic); 1992 – înființează, la Craiova și Curtea de Argeș, Liga Comuniștilor din Romînia, împreună cu Marin Trușcă, Marian Tudor și alții; din 2000 Mem-bru activ la Congresul de Dacologie; Președ. Obștea moșnenilor Scăunei (redată în proprietate din 2003); 1994 – înființează Opozi-ția Comunistă, la Craiova, împreună cu Marin Trușcă și alții, precum și Mișcarea Naț ”Rezistența Comunistă” și Guvernul Opo-ziției Revoluționare Democrate, la Curtea de Argeș; 1995 organi-zează la Curtea de Argeș, împreună cu Vasile Alexoiu, Comitetul Central de Acțiune Muncitorească, acesta organizînd prima sărbă-torire post-decembristă a Zilei de 1 Mai; Președ. Obștea moșne-nilor Urechești (se judecă încă pt. Reconstituirea dreptului de pro-prietate); Membru Soc. Numismatică Romînă; Membru Soc. Filo-logilor din Romînia; Inițierea și realizarea unor acțiuni și instituții cultural-artistice: revista școlară ”Viața Școlii” (1966), Muzeul de Cultură și Istorie Cicănești (1968), Societatea culturală (1972), Tamașiana (1982) etc.; Soc. Numismatică Romînă; fondator al Asoc. Folcloriștilor Argeșeni ”C. Rădulescu-Codin”; Membru (temporar și director) al Instit. Naț. de Romînism și Romînistică; Part. la prima Întîlnire Balcanică a Partidelor Comuniste (aprilie 2005) și fondator al Conferinței Partidelor Comuniste din Balcani (Tessalonic, Grecia); 1990 –inițiator al reorganizării Internaționalei Comuniste; 2010 (94) – Autorul Calendarului Erei Democrate (anul I: 1917); H(oby): politica, lit., agricultura, tehnica, gospodăria (și-a construit singur casa); L(imbi): rusă, franceză; E-mail: daciapcn@yahoo.com; ziar electronic: pentrusocialism.blog-spot.com ”




3. Calendarul Erei Democrate
-corespodenţa cu numerotarea ciumei evreieşti-
Anul  1 E.D. – 1917 iudeo-masonic (i.m.)
1
1917
51
1967
101
2017
151
2067
2
1918
52
1968
102
2018
152
2068
3
1919
53
1969
103
2019
153
2069
4
1920
54
1970
104
2020
154
2070
5
1921
55
1971
105
2021
155
2071
6
1922
56
1972
106
2022
156
2072
7
1923
57
1973
107
2023
157
2073
8
1924
58
1974
108
2024
158
2074
9
1925
59
1975
109
2025
159
2075
10
1926
60
1976
110
2026
160
2076
11
1927
61
1977
111
2027
161
2077
12
1928
62
1978
112
2028
162
2078
13
1929
63
1979
113
2029
163
2079
14
1930
64
1980
114
2030
164
2080
15
1931
65
1981
115
2031
165
2081
16
1932
66
1982
116
2032
166
2082
17
1933
67
1983
117
2033
167
2083
18
1934
68
1984
118
2034
168
2084
19
1935
69
1985
119
2035
169
2085
20
1936
70
1986
120
2036
170
2086
21
1937
71
1987
121
2037
171
2087
22
1938
72
1988
122
2038
172
2088
23
1939
73
1989
123
2039
173
2089
24
1940
74
1990
124
2040
174
2090
25
1941
75
1991
125
2041
175
2091
26
1942
76
1992
126
2042
176
2092
27
1943
77
1993
127
2043
177
2093
28
1944
78
1994
128
2044
178
2094
29
1945
79
1995
129
2045
179
2095
30
1946
80
1996
130
2046
180
2096
31
1947
81
1997
131
2047
181
2097
32
1948
82
1998
132
2048
182
2098
33
1949
83
1999
133
2049
183
2099
34
1950
84
2000
134
2050
184
2100
35
1951
85
2001
135
2051
185
2101
36
1952
86
2002
136
2052
186
2102
37
1953
87
2003
137
2053
187
2103
38
1954
88
2004
138
2054
188
2104
39
1955
89
2005
139
2055
189
2105
40
1956
90
2006
140
2056
190
2106
41
1957
91
2007
141
2057
191
2107
42
1958
92
2008
142
2058
192
2108
43
1969
93
2009
143
2059
193
2109
44
1960
94
2010
144
2060
194
2110
45
1961
95
2011
145
2061
195
2111
46
1962
96
2012
146
2062
196
2112
47
1963
97
2013
147
2063
197
2113
48
1964
98
2014
148
2064
198
2114
49
1965
99
2015
149
2065
199
2115
50
1966
100
2016
150
2066
200
2116


Notă:
Anul Erei Democrate începe la 7 Noiembrie curent și se termină la 6 noiembrie viitor


4. Calendar Înaintea Erei Democrate
    Momentul zero = 7 Noiembrie 1917

 1
1917
31
1887
61
1857
91
1827
121
1797
 2
1916
32
1886
62
1856
92
1826
122
1796
 3
1915
33
1885
63
1855
93
1825
123
1795
 4
1914
34
1884
64
1854
94
1824
124
1794
 5
1913
35
1883
65
1853
95
1823
125
1793
 6
1912
36
1882
66
1852
96
1822
126
1792
 7
1911
37
1881
67
1851
97
1821
127
1791
 8
1010
38
1880
68
1850
98
1820
128
1790
 9
1909
39
1879
69
1849
99
1819
129
1789
10
1908
40
1878
70
1848
100
1818
130
1788
11
1907
41
1877
71
1847
101
1817
131
1787
12
1906
42
1876
72
1846
102
1816
132
1786
13
1905
43
1875
73
1845
103
1815
133
1785
14
1904
44
1874
74
1844
104
1814
134
1784
15
1903
45
1873
75
1843
105
1813
135
1783
16
1902
46
1872
76
1842
106
1812
136
1782
17
1901
47
1871
77
1841
107
1811
137
1781
18
1900
48
1870
78
1840
108
1810
138
1780
19
1899
49
1869
79
1839
109
1809
139
1779
20
1898
50
1868
80
1838
110
1808
140
1778
21
1897
51
1867
81
1837
111
1807
141
1777
22
1896
52
1866
82
1836
112
1806
142
1776
23
1895
53
1865
83
1835
113
1805
143
1775
24
1894
54
1864
84
1834
114
1804
144
1774
25
1893
55
1863
85
1833
115
1803
145
1773
26
1892
56
1862
86
1832
116
1802
146
1772
27
1891
57
1861
87
1831
117
1801
147
1771
28
1890
58
1860
88
1830
118
1800
148
1770
29
1889
59
1959
89
1829
119
1799
149
1769
30
1888
60
1858
90
1828
120
1798
150
1768






7.      Anul 99 e.d./ 2016 în diferite calendare

Tipul calendarului                       Anul prezent
2769
1465
172 / 173
1422 / 1423
2966
7524 / 7525
2560
1378
4712 / 4713
1732 / 1733
5776 / 5777
2008 / 2009
CCXXIV / CCXXV
224 / 225
Vikram Samvat
2071 / 2073
Shaka Samvat
1938 / 1939
1394 / 1395
1437 / 1438
Heisei 28
Era Dangun
4349
Era Juche
105
ROC 105
2327 / 2328
2561



8.     Sediul național al Partidului Comuniștilor
(locuința prof. Gheorghe Ungureanu, Curtea de Argeș)

Partidul Comunist Roman - Nepecerist
(copie reprodusă din presa internațională, 9 iunie  93 e.d./ 2009)

9. Dicționar

Editura Meșterul Manole
Comuna Cicănești  și Oraș Curtea de Argeș
(strada Elena Cuza, bloc B 3, scara D, parter, apart. 62),
județul Argeș,
tel/fax: 0248.722546, tel mobil: 0745.056752,
 adresă electronică: daciapcn@yahoo.com  
Cod fiscal 155838 din 30 octombrie 1992
Tiparul executat la Sc. Cormina Print
Tiraj: 200



[1]). Dispuse expres prin art. 10 al Legii partidelor politice nr. 14/  2003, republicată la 12 mai 2014.
[2]). În conformitate cu prevederile Legii partidelor politice
[3]). Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida în Constituția Romîniei –comentată și adnotată- Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”, București, 1992
[4]).  Op.cit. pag. 278
[5]).  Editat de ”Hubners Who is Who”,  Schweiz, 2013, p. 1678.